Poveste de Craciun


Sub cetina verde de brad,
Aroma de Craciun,
Sub fulgii care-n pace cad,
Si rugaciuni ne spun,
Un mic copil cu ochii mari,
Statea si astepta,
Privind in zare undeva.
Privirea ii sclipea,
Un biet copil cu soare-n ochi,
Cu buze rosii tremurande,
Ce astepta cuminte foc,
Minuni de nu stiu unde !

Dar zarea alba larga e,
Si frigul se-nteteste,
In jurul lui doar vantul sec
In soapte povesteste.
Iar fulgii mici si jucausi
Ii canta un colind,
Sunt ingeri firavi ce danseaza
In hora se tot prind,
Dar copilasul este trist,
Caci nimeni nu-i cu el,
Doar un catel prin nea fugind,
Il bucura nitel.

Pe micul chip prea abatut,
Cu bucle ca de aur,
Ce-n ochi, mici indoieli ascund,
Si-n suflet un tezaur,
Un gand umbreste a lui chip,
Copil nascut din vise,
Avand in suflet aripi largi
Spre zbor mereu deschise,
Dar singur e, cine sa-i spuna,
Ca astazi e Craciun,
Ca-n iarna asta chiar de-i singur
Un Mos este pe drum ?

Si-atunci trimite Doamne ingeri,
In ochii-nlacrimati,
Si fa iubirea sa incalzeasca
Pe cei infrigurati,
Nici un copil sa nu stea singur
In seara de Craciun,
Asculta-mi rugamintea Doamne
Si fa minuni acum !

Si da-i raspuns la intrebari,
Unui micut copil,
Sa simta cum un Mos Craciun
Pe geam intra tiptil,
Si bucuria sa-i sclipeasca
In ochii inocenti
Macar un vis sa-nlocuiasca
Acei parinti absenti !
(preluare JN)


Un morcov, un ou si o ceasca de cafea

O tanara s-a dus la mama ei spunindu-i de despre viata ei si despre cat de greu ii este. Nu stia cum sa mearga mai departe si se hotarase sa renunte. Era obosita de lupta si de zbateri. Parea ca de indata ce o problema se rezolva, aparea alta. Mama ei o lua la bucatarie. Umplu 3 vase cu apa si le puse pe fiecare la foc mare. Curand apa a fiert. In primul vas a pus morcovi, in al 2-lea a pus oua si in al 3-lea a pus cafea. Le-a lasat la fiert, fara sa spuna un cuvant. In aprox 20 minute ea a stins focul peste tot. A scos afara morcovii si i-a pus intr-un bol. A scos ouale si le-a pus intr-un bol. Apoi a pus si cafeaua intr-un bol. Intorcandu-se catre fiica ei, ea a intrebat:
"Spune-mi, ce vezi ?"
"Morcovi, oua, cafea" spuse ea.
Mama ei a impins-o mai aproape, rugand-o sa atinga morcovii. Ea i-a atins, observand ca sunt moi. Apoi, mama a rugat-o sa ia un ou si sa-l sparga. Dupa ce a inlaturat coaja, ea observa oul fiert tare. In cele din urma, mama o ruga sa ia o gura de cafea. Fiica zimbea, in timp ce gusta aroma bogata a cafelei. Apoi, fiica intreba:
"Ce inseamna asta, mama?"
Mama ii explica ca fiecare din aceste obiecte a suportat aceeasi adversitate: apa fiarta. Fiecare a reactionat diferit. Morcovul a fost la inceput tare, dur si neiduplecat. Totusi, in apa fiarta el s-a inmuiat si a devenit slab. Oul a fost fragil. Coaja lui subtire proteja lichidul interior, dar, dupa ce a stat in apa fiarta, interiorul sau s-a intarit. Boabele de cafea au fost unice, remarcabile. Dupa ce au stat in apa fiarta, ele au schimbat apa.
"Cine esti tu ?" isi intreba ea fiica. "Cind greutatile bat la usa ta, cum raspunzi ? Esti ca un morcov, ca un ou, sau ca o ceasca de cafea ?"

Gandeste-te la urmatoarele:
Cine sunt eu?
Sunt eu precum morcovul care pare tare, dar care prin durere si greutate se moleseste, devenind moale si pierzand puterea?
Sunt precum oul care porneste cu o inima maleabila, dar care se schimba la caldura ? Am avut un spirit fluid, dar dupa o moarte, dupa o greutate sau dupa alte incercari, am iesit intarit si puternic, teapan? Arata coaja mea la fel, fiind inauntru mai inversunat si mai incapatinat, cu spirit teapan si inima tare?
Sau sunt precum boabele de cafea ? Ele practic schimba apa fierbinte, circumstanta care aduce durere. Cind apa devine fierbinte, se parfumeaza.

Daca esti precum boabele de cafea, atunci cind lucrurile merg cel mai rau, tu le faci bune si schimbi situatia din jurul tau. Cind clipa este cea mai intunecata si cind incercarile sunt cele mai grele, tu oare urci la un alt nivel?

Cum gestionezi adversitatile?
Esti un morcov, un ou, sau un bob de cafea ?

Ice breacking exercises

ALINIEREA ÎN ORDINEA ZILEI DE NAŞTERE


Fără să vorbiţi, aliniaţi-vă în funcţie de ziua şi luna voastră de naştere.

Grupul este lăsat să se descurce singur şi pentru ordinea de aliniere să folosească comunicarea nonverbală.


NUME CELEBRE


Facilitatorul scrie un nume celebru (un star, un personaj istoric, un personaj de desene animate etc.) pe o etichetă şi lipeşte pe spatele fiecăruia fără să le spună. Participanţii se mişcă şi pun întrebări de tipul „da” şi „nu” până ghicesc cine sunt ei.

VISUL

Toată lumea stă în cerc şi fiecare trebuie să se prezinte, oferind date despre originea şi aspiraţiile lui de viaţă.


DIN FERICIRE / DIN NEFERICIRE

Acest joc poate fi jucat pe perechi sau în cerc. Primul jucător începe povestirea cu: „din fericire când m-am trezit azi dimineaţă era frumos...”. Al doilea continuă „din nefericire, liniştea gândurilor mi-a fost tulburată de...”. Al treilea continuă „din fericire...” şi tot aşa procedează şi restul grupului.


POVESTIREA REALIZATĂ ÎN GRUP

Mai mulţi oameni se aşează în cerc şi compun pe rând o povestioară din câte o frază sau un paragraf scurt care se încheie cu „apoi” sau „dar”, acesta fiind semnalul pentru următorul participant care trebuie să continue. Nimeni nu poate şti dinainte modul în care va evolua povestea, dar participanţii pot introduce cuvinte cum ar fi „deodată”, „imediat”, „surprinzător” ş.a.m.d. pentru a schimba firul povestirii.


STATUIA EMOŢIILOR


O persoană se gândeşte la o emoţie, o mimează (ca şi statuie). Ceilalţi intuiesc ce stare a imitat.


JOCUL NUMELUI

Prenumele însoţit de un adjectiv care să înceapă cu prima literă din prenume.

Ex. Cristina cea curioasă pentru că îi place să cunoască multe lucruri.


ASTĂZI MĂ SIMT


Desenează expresia cea mai potrivită pentru starea emoţională pe care o simţi acum.






CREATIVITATE

1. Concepeţi zece fraze neconvenţionale pe care un profesor le poate utiliza la începutul orei în clasă pentru a crea o atmosferă agreabilă.

2. Construiţi o relatare de o pagină pe tema „Ce visează câinele meu despre mine”.

3. Cum vă imaginaţi oamenii în 2200.

4. Enumeraţi zece întrebuinţări neobişnuite pentru o portocală şi pentru o forfecuţă de unghii.

5. Ce jocuri aţi imagina în timpul recreaţiilor pentru elevii din liceu.

6. Cum am putea opri timpul în loc?

7. Imaginaţi un dialog umoristic între un campion la alergări şi linia de sosire.

8. Alcătuiţi o poveste cu următoarele cuvinte: nimfă, furnici, copilărie, şocant, barcă.

9. Sugeraţi cel puţin şase idei pentru a face mai agreabilă sala de clasă unde învăţaţi.

10. Enumeraţi cât mai multe invenţii inutile. (ex. pastă de dinţi pentru hipopotami, ochelari de soare pentru cârtiţe)

11. Enumeraţi cât mai multe imposibilităţi. (ex. să vorbeşti cu tine le telefon, să dai cu capul de-o planetă).

12. Imaginaţi un dialog între Socrate şi Isus.

13. Concepeţi două scrisori imaginare pe care le-aţi adresa una lui Sisif şi alta Sfinxului egiptean.


CINE SUNT EU?


Completează următoarele fraze:

Oamenii de care îmi pasă cel mai mult sunt....................

Mă simt mândru de mine pentru că.................................

Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt.....................

Îmi place să......................................................................

Îmi doresc să....................................................................

Unul din cele mai bune lucruri făcute de mine este.........

Mi-ar plăcea să devin.......................................................

Prefer să..................decât să............................................

Îmi propun să..................................................................

Ştiu că pot să..................................................................


DACĂ...


Completaţi următoarele propoziţii

Dacă aş fi o floare aş fi......................................

Dacă aş fi animal aş fi.......................................

Dacă aş fi o culoare aş fi...................................

Dacă aş fi o jucărie aş fi....................................

Dacă aş fi actor aş fi..........................................

Dacă aş fi vedetă aş fi.......................................

Dacă aş fi instrument muzical aş fi...................

Dacă aş fi sportiv aş fi......................................

Clasa mea

Dacă clasa mea ar fi...............

O maşină, ar fi........................

O mâncare, ar fi.....................

Un film, ar fi..........................

O floare, ar fi..........................

O emisiune TV, ar fi..............

O materie, ar fi.......................

O profesie, ar fi......................

O melodie, ar fi......................

Un animal, ar fi......................


AFIŞUL MEU PUBLICITAR


Cum ar arăta un afiş publicitar despre tine?


CEL MAI INTERESANT LUCRU SUNT EU


Elevii realizează un colaj care să cuprindă următoarele date:

Numele:

Vârsta:

Înălţimea:

Culoarea părului:

Ziua de naştere:

Ce îmi palce:

Mâncarea mea preferată:

Culorile mele preferate:

Sportul meu preferat:

Materiile preferate:

Lucruri care nu îmi plac:

Aceste lucruri le fac EU cel mai bine:


CAREUL


Acest lucru facilitează comunicarea dintre voi. Pentru acest scop, căutaţi trei colegi care să aibă caracteristricile înscrise în fiecare cadran.

Merge des pe munte în excursie

Îi place îngheţata

Îi place culoarea roz

Joacă fotbal

Este pasionat de informatică

Are mulţi prieteni

Citeşte literatură SF

Nu fumează

Pictează în timpul liber

Şi-ar dori să piloteze un avion

Face mult sport

Îi place să sămânce pizza

Colecţioează obiecte

vechi

Ascultă muzică retro

Are ochii verzi

Este imbrăcat cu ceva albastru


EXERCIŢII PRIVIND CONSTRÂNGERILE DE INDUCŢIE


Trebuie să realizaţi o scurtă povestire:

- în care toate cuvintele să înceapă cu „a”;

- care să cuprindă cât mai multe cuvinte care se termină în „-ion”.

PARABOLA

Se pune problema inventării în cadrul unor grupuri mici sau individual a unor naraţiuni sub formă de fabulă, poveste, aventură extraordinară.

De exemplu:

„Lumea modernă este asemenea unui caravanserai unde....”

„Un peşte şi un ied doriră să cominice între ei...”

„În peştera lui Alibaba există un colţ pentru comori culturale. Se putea vedea...”

„Albinele se hotărâră să schimbe modul de viaţă în strup. Pentru aceasta ele..”

„O clasă este o..”


LINIA VIEŢII


Luaţi o foaie de hârtie şi desenaţi linia vieţii voastre. Poate fi dreaptă, ascendentă sau descendentă.

Marcaţi cu X locul în care vă aflaţi acum.

Marcaţi evenimentele importante din viaţa voastră. Începeţi cu primele întâmplări.

Lăsaţi mai mult spaţiu pentru a putea adăuga pe parcurs.

Simboluri:

- experienţe pozitive, întâmplări favorabile ٨”.

- experienţe negative, dificile „*”

- am învăţat ceva din ce mi s-a întâmplat „!”

- cât de stresant a fost: S – puţin, SS- destul, SSS- foarte stresant.

- dacă am riscat „R”.

- dacă a fost alegerea mea „A”.

- dacă a fost singura alternativă pe care am avut-o „x”.


CELE 7 SCHIMBĂRI

1. Imaginaţi-vă 7 schimbări pe care aţi vrea să le introduceţi în şcoala voastră.

Această instrucţiune trebuie prezentată prin precizarea faptului că se impune o imaginaţie nerestrictivă, ca sub efectul unei baghete magice.

Schimbările trebuie să fie notate.

2. Pe o foaie, ordonaţi de sus în jos schimbările, de la cea pe care o consideraţi cea mai importantă până la cea mai puţin importantă.

3. Pe o altă foaie, faceţi aceeaşi ordonare, însă de la cea pe care o consideraţi cea mai realizabilă până la cea mai puţin realizabilă.



TEST

1. Ia un pix şi o hârtie.

2. Când alegi numele, acestea să fie ale unor oameni pe care îi cunoşti.

3. Mergi după instrucţiuni. E foarte important pentru rezultatul testului.

4. Nu citi înainte.

1. Pe o coală de hârtie scrie numerele de la 1 la 11 într-o coloană în stânga paginii.

2. În dreptul numerelor 1 şi 2 scrie oricare două numere. Nu ai un număr favorit?

3. În dreptul numerelor 3 şi 7 scrie numele a două persoane de sex opus.

4. Scrie orice nume vrei (prieteni, familie) în dreptul numerelor 4, 5 şi 6.

5. Scrie titlurile a 5 cântece în rândurile 8,9,10 şi 11.

6. Pune-ţi o dorinţă.

Interpretare

1. Numărul persoanelor la care vei transmite acest joc este cel din dreptul numărului 2.

2. Persoana din spaţiul 3 este persona pe care o iubeşti.

3. Persoana pe care o placi dar cu care relaţia nu poate rezista este cea din spaţiul 7.

4. Cel mai mult ţi la persoana de la numărul 4.

5. Persoana din spaţiul 5 te cunoaşte cel mai bine.

6. Persoana din dreptul numărului 6 este steaua ta norocoasă.

7. Cântecul din spaţiul 8 este cântecul pentru persoana din dreptul numărului 3.

8. Cântecul din spaţiul 9 este cântecul pentru persoana din dreptul numărului 7.

9. În spaţiul 10 este cântecul care îţi descrie starea / felul în care gândeşti.

10. La 11 este cântecul care îţi spune cum vezi viaţa.

11. La numărul 1 este numărul tău norocos.


TEST DE PERSONALITATE

1. Scrie cinci caracteristici ale animalului preferat.

2. Scrie cinci caracteristici ale păsării preferate.

3. Ce simţi când te afli în faţa mării?

4. Ce ai simţi dacă ai vedea nişte ruine în deşert.

5. Imaginează-ţi un cub. Ce culoare are?

Interpretare

1. Cum te vezi tu pe tine însuţi.

2. Cum ai vrea să fii.

3. Atitudinea ta în faţa vieţii.

4. Atitudinea ta în faţa morţii.

5. Culoarea în care vezi căsătoria.

Violenta acasa, in scoala, in comunitate

Violenta este un fenomen din ce in ce mai raspandit atat acasa cat si in scola si comunitate. Ea afecteaza vietile a mii de copii si tineri, in calitate de victime , agresori sau martori, scazandu-le sansele unei tranzitii normale si sanatoase catre perioada adulta. Exista numeoase tipuri de violenta, care se pot clasifica astfel:

-dupa forma se intalnesc urmatoarele tipuri de violenta:
  • Fizica : smucituri, palme, raniri grave, arsuri, fracturi
  • Sexuala
  • Emotionala : cuvinte injurioase, amenintari, intimidari
  • Spirituala: impunerea de valori , mai ales religioase
  • Economica: privarea de hrana, imbracaminte, bani
  • Sociala: izolarea, impiedicarea activitatilor scolare sau munca

-dupa grupul de varsta afectat se intalneste violenta asupra :
  • copiilor
  • partenerilor
  • persoanelor in varsta

Violenta in scoala si comunitate

In ultimii ani a crescutingrijorator numarul actelor violente din scola. Scoala nu mai poate fi considerata o cona sigura, ea se transforma in tot mai mare masura intr-un spatiu de manifestare a violentei, intimidarii si a actelor ilegale. Studii recente au pus in evidenta faptul ca expunerile de lunga durata la violenta crescuta pot produce modificari la nivelul structurii si functionarii creierului in sensuri care afecteaza in mod negativ performantele academice si dezvoltarea profesionala.

Cauze ale violentei:
  • toleranta sociala crescut ala violenta: societatea si cultura noastra tolereaza comportamentul violent, se considera ca violenta e normala si inevitabila mai ales in randul tinerilor
  • saracia si lipsa oportunitatilor : inegalitatile socio-economice si saracia cresc riscul tinerilor de a deveni agresori sau victime ale violentei
  • lipsa unor modele pozitive - in absenta unor modele sanatoase oferite de familie tinerii recurg la modele din mass-meia care de foarte multe ori promoveaza iolenta favorizand astfel comporamentul violent
  • lipsa suportului si implicarii familiei - un numar tot mai mare de copii cresc in medii familiale disfunctionale. Foarte frecvent acestia nu dispun de abilitati sociale si de relationare interpersonala adecvate (de exemplu controlul emotiilor negatie, empatie, rezolvare de probleme)
  • imitiatia - copii care sunt victime ale abuzului fizic, sexual, emotional sau martori ai abuzului in familie prezinta un risc crescut de a deveni agresori sau victime ale violentei. Ei invata ca violenta este o modalitate adecvata de exprimare a puterii asupra altora de a obtine ceea ce doresc.Aceste comportamente inatate in failie sunt aduse in scoala, comunitate si relatiile cu prietenii
  • violenta in mass-media - se considera ca pana la varsta de 18 ani tinerii vad aproximativ 18 000 de crime si 800 de sinucideri "televizate". Comportamentul violent al personajelor din filme este aproape intotdeauna recompensat, mai degraba decat sanctionat, determinandu-i pe copii si tineri sa considere modalitatile violente de solutionare ale conflictelor ca fiind acceptabile. In plus, suferinta si durerea emotionala produsa de comportamentele violente este mult mai putin portretizata si astfel determina acceptarea in masura mai mare a comportamentului agresiv.

Efetele violentei

(va urma)

Poveste araba

(Invitatie Nebuniei si nu La Nebunie)

Nebunia se decise intr-o zi sa invite toti prietenii sai la o cafea.

Toti invitatii acceptasera. Dupa cafea Nebunia propune : Ne jucam de-a v-ati ascunselea ?

De-a v-ati ascunselea ? ? ? Ce mai e si asta ? intreba Curiozitatea ?

De-a v-ati ascunselea e un joc. Numar pana la 100 si voi va ascundeti. Cand am terminat de numarat incep sa caut, si primul care il gasesc va fi urmatorul la numarat. Toti prietenii acceptasera inafara de Frica si Lenea.

1 , 2 , 3 ... Nebunia incepuse sa numere.

Graba se ascunse prima intr-un loc oarecare. Timiditatea, timida ca de obicei se ascunse intr-o tufa. Bucuria sprintena in mijlocul gradinii. Tristetea incepuse sa planga deoarece nu gasea un loc unde sa se ascunda. Ambitia uramase Triumful si se ascunsesera amandoi. Nebunia continua sa numere in timp ce altii se ascund. Disperarea era disperata vazand ca Nebunia e deja la 70.

O sutaaaaaaaa ! striga Nebunia ! Am sa incep sa caut!

Prima care a fost gasita e Curiozitatea prea curioasa sa vada cine a fost gasit primul.

Uitandu-se intr-o parte Nebunia vazuse Indoiala dupa o stanca, si asa mai departe descopera Bucuria, Tristetea, Timiditatea ... Cand erau in sfarsit toti reuniti, Curiozitatea intreaba :

Unde-i Dragostea ? Nimeni n-a vazut-o ?

Nebunia incepe sa o caute peste tot, peste mari, peste munti in lung si-n lat cand, deodata, vede o tufa de trandafiri, prinse o creanga si incepuse sa caute si auzi un tipat. Era Dragostea care tipa din cauza unui spin care ii intrase in ochi. Nebunia nu stia ce sa faca, s-a scuzat si a implorat iertare Dragostei si i-a promis sa o urmeze pentru totdeauna. Dragostea acceptara scuzele.

Astazi Dragostea e oarba si Nebunia o insoteste tot timpul.

Imperfectiuni

Un sacagiu din India avea 2 ulcioare mari atarnate de o parte si de alta a cobilitzei ce o cara pe gat. Unul din ulcioare avea o fisura si, in timp ce al doilea era perfect si intotdeauna asigura o portie completa de apa la sfarsitul lungului drum de la izvor pana la casa stapanului sau, acesta din urma ajungea mereu pe jumatate gol.
Timp de 2 ani acest fenomen a decurs zilnic si sacagiul livra mereu un ulcior si jumatate cu apa casei stapanului sau. Desigur ca ulciorul perfect era mandru de realizarile lui perfecte pana la capat. Dar ulciorul fisurat se rusina de propria-i imperfectiune si se simtea mizerabil ca nu era in stare sa-si indeplineasca rolul decat pe jumatate! Dupa 2 ani, cel ce se considera un ratat, intr-o zi i-a vorbit sacagiului acolo langa izvorul de apa:
- Imi este rusine de mine insumi si vreau sa-mi cer iertare in fatza ta.
- De ce? l-a intrebat sacagiul. De ce esti rusinat?
Intrucat am fost in stare, in acesti 2 ani, sa asigur transportul a doar jumatate din capacitatea mea, datorita acestei fisuri care permite apei sa se scurga de-a lungul drumului spre casa stapanului tau. Din cauza mea si a fisurii mele, tu trebuie sa muncesti atat de greu fara sa obtii intreaga valoare a efortului tau" - a spus ulciorul.
Sacagiului i-a parut rau pentru batranul sau ulcior fisurat si in semn de compasiune i-a replicat: - Pe drumul spre casa stapanului te rog sa observi frumoasele flori salbatice ce ne insotesc de-a lungul potecii.
Intr-adevar, urcand dealul, batranul ulcior a observat soarele ce incalzea frumoase flori salbatice de-al ungul potecii, ceea ce l-a mai inveselit un pic. Dar la sfarsitul traseului el continua sa se simta prost pentru ca a pierdut jumatate din capacitate si de aceea si-a exprimat din nou tristetea in fatza sacagiului.
Acesta i-a replicat spunand: Ai observat ca florile erau numai pe partea ta de drum, nu si pe partea celuilalt ulcior? Asta datorita faptului ca eu am stiut intotdeauna despre fisura ta si m-am folosit de asta in avantajul meu. Am plantat semintze de flori de-a lungul potecii si in fiecare zi atunci cand ne intoarcem de la izvor, tu le stropesti. Timp de 2 ani am putut sa culeg aceste frumoase flori cu care am decorat masa stapanului meu. Fara tine, exact asa cum esti, el nu ar fi avut aceste frumuseti care sa-i faca casa mai frumoasa, mai gratioasa"
Niciunul din noi nu suntem perfecti ... dar putem invata sa ne folosim chiar de imperfectiunile noastre ...

Sa vorbim, sa ascultam...

Eu vorbesc, tu asculti
Tu vorbesti, eu ascult
Nimeni nu vorbeste amandoi ascultam
Nimeni nu vorbeste, nimeni nu asculta.
Tacere.

Sentimente

Obiective :
  • identificarea, exprimarea sentimentelor (verbal /nonverbal), descrierea sentimentelor;
  • extinderea vocabularului;
  • dezvoltarea capacitatii de lucru in echipa ;
  • cresterea coeziunii grupului ;
  • dezvoltarea imaginaţiei ;
  • detensionarea atmosferei.
Participantii sunt impartiti in patru grupe, dupa care li se vor prezenta cele patru categorii de sentimente: fericire, tristete, suparare, frica. Fiecare grupa va avea in vedere una din cele patru categorii de sentimente, avand doua sarcini de lucru: gasirea cat mai multor sinonime pentru sentimentul respectiv, iar apoi realizarea unei scenete in care cel putin un personaj sa fie dominat de acel sentiment. Rezultatele activităţii pe grupuri vor fi prezentate apoi grupului mare (clasei).

Atomul social

Obiective :
  • dezvoltarea capacității de autocunoaștere /intercunoaștere;
  • dezvoltarea capacității de a comunica / interacţiona ;
  • creșterea coeziunii grupului ;


Participanţii vor desena trei cercuri concentrice, notând individual: prietenii foarte buni (în cercul cel mai mic), prietenii buni (în cercul de mărime medie) și cunoștințele/amicii (în cercul cel mai mare).

În grupuri de câte 2 se vor trece în revistă persoanele din cele trei cercuri, apoi se vor discuta criteriile de selecţie pentru cele 3 categorii de persoane.

De exemplu : ce calități trebuie să întrunească prietenii foarte buni, prietenii buni etc, punctele /aspectele pe care le au în comun cu cele 3 categorii de persoane, durata relațiilor, debutul acestora, numărul persoanelor din cele 3 categorii etc. Această fază a exerciţiului poate fi urmată de discuții în grupul mare.




Cum sa il faci sa vrea ceea ce vrei

Un tanar novice si un calugar se plimbau prin gradina manastirii, citind si comentand impreuna diferite pasaje din Biblie. La un moment dat au simtit nevoia unei tigari, dar, nestiind daca incalca vreo regula fumand in timpul studiului, s-au hotarit sa ceara, dupa masa, permisiunea parintelui staret. Cand s-au intilnit a doua zi, calugarul fuma linistit, spre nedumerirea novicelui:

“Frate, mie staretul mi-a interzis sa fumez, tie cum de ti-a permis?”

“Nu stiu… Tu ce i-ai spus?”

“I-am cerut sa-mi dea voie sa fumez in timp ce citesc Biblia.”

“Vezi, aici ai gresit. Eu i-am cerut sa-mi dea voie sa citesc Biblia in timp ce fumez”.

Bingo american

Obiective:

  • initierea contactului cu ceilalti
  • relationarea cu colegii de clasa
  • incalzirea atmosferei

Fiecare elev primeste o grila si trebuie sa solicite unui numar de colegi sa-i semneze in patratele acesteia.

click dreapta pe imagine --> open link in new window


Dupa ce fiecare elev are grila completata cu semnaturi, se aseaza in banci. Profesorul extrage dintr-un recipient biletele pe care sunt scrise numele tuturor elevilor clasei, iar elevii marcheaza patratelul corespunzator de pe grila lor, in cazul in care colegul care a fost extras le-a semnat in unul din patratele grilei. Castiga cel care a marcat prima linie orizontala, verticala, diagonala si cel care a marcat primul intreaga grila.
Este necesar ca in prealabil sa fie scrise pe biletele numele tuturor elevilor clasei.

Sugestii pentru profesori:
  • se poate ca la completarera grilelor sa se produca putin adezorganizare in clasa; cu toate acestea este important ca fiecare elev sa fie pus in situati ade a ruga un alt coleg sa-i semneza grila.
  • urmariti-i si observati cu atentie cum se comporta cei mai indrazneti sau mai timizi; purtati o discutie despre cum s-au simtit, daca le-a fost dificil sa obtina semnaturile sau nu.
  • castigatorii pot fi "premiati" oferindu-li-se o diploma sau alte recompense sau privilegii la indemana profesorului (de exemplu,poate alege urmatoarea tema la dirigentie, asistentul dirigintelui pentru o saptamana etc)

    click dreapta pe imagine --> open link in new window

preluare din Jocul de-a viata

Picasso

Obiective:
  • constientizarea diferentelor interindividuale
  • acceptarea modurilor diferite de a privi lucrurile

Profesorul deseneaza pe tabla sau pe o foaie mare de hartie o figura abstracta, de exemplu dintr-o linie ondulata inchisa.
Fiecare copil are sarcina de a se gandi la cat mai multe lucruri pe care le vede reprezentate in desenul respectiv. Toate aceste lucruri, in afara de cele care se repeta, vor fi notate pe tabla (desfasurarea exercitiului aduce intr-un fel cu metoda brainstormingului).
Discutiile ulterioare exercitiului se bazeaza pe ideea de diversitate, de valorizare a diferentelor interindividuale.

Sugestii pentru profesori:
  • acest exercitiu poate fi utilizat ca si ice-breacker, exercitiu introductiv, timpul necesar pentru desfasurarea sa fiind redus
  • discutiile, de preferinta conduse de catre elevi, pot pleca de la intrebarea "De ce credeti ca ati vazut in desen atatea lucruri deosebite si nu ati vazut toti acelasi lucru?"
preluare din Jocul de-a viata

Comunica prin desen

Obiective:
  • dezvoltarea comunicarii non-verbale
  • dezvoltarea capacitatilor de inhibare a impulsivitatii si asteptarea randului
  • identificarea modului personal de relationare cu ceilati

Pentru acest exercitiu este nevoie de o coala A3 si creioane colorate. Se lucreaza in perechi, fiecare elev alege o culoare cu care va desena. Incepe unul din fiecare pereche si deseneaza ceva, la alegere, pe foaie. Dupa ce a terminat, continua celalalt, desenand la randul sau ceva. Nu se pun interdictii legate de o tema anume a desenelor, elevii pot desena forme geometrice simple, linii sau chiar obiecte mai complexe. Idea este ca fiecare sa deseneze ceva, alternativ, pana cand se umple coala sau pana cand considera ca au terminat. Conditia este ca nu au voie sa vorbeasca intre ei. Cei doi parteneri pot sa se completeze reciproc in desen sau sa deseneze separat, independent. In finale, cand perechile au terminat, se porneste o discutie care poate sa vizeze urmatoarele aspecte:
  • cum s-au simtit in timpul exercitiului?
  • s-au armonizat sau nu cu partenerul?
  • le spune ceva acest exercitiu despre modul in care se relationeaza cu alte persoane sau cu colegul cu care au realizat exrcitiul in mod special?

Sugestii pentru profesori:
  • incercati sa influentati cat mai putin elevii cu privire la ce anume pot desena sau la modul de interactiune intre elevii din aceeasi echipa
  • exercitiul urmareste ca fiecare elev sa-si identifice modul propriu de interactiune cu celalalt.
preluare din Jocul de-a viata

Situatii problema

Obiective
  • luarea de decizii, problematizare
  • analiza unor situatii concrete

Aceasta activitate reprezinta mai mult o metoda decat un exercitiu ca atare, putand fi utilizata in aproape oricare tema. Poate reprezenta de multe ori chiar un "colac de salvare", atunci cand nu stim cum am putea prezenta interactiv si modern un subiect mai putin interesant sau cand pur si simplu nu ne-am pregatit din timp.
Activitatea incepe cu impartirea elvilor pe grupe (in general patru), dupa care fiecare grupa va primi cate o situatie problema pe care trebuie sa o discute. Astfel de situatii pot fi reale, cautate in experienta clasei, individuala a elevilor, in experienta dumneavoastra ca dascal sau imaginare, create de asa natura incat sa raspunda temei aflate in discutie.

De exemplu:

In cadrul temei de siguranta rutiera, in loc sa prezentam doar expozitiv regulile de circulatie, putem gasi cateva intamplari (povestiri) pe care sa le dam elevilor spre discutare : despre un copil care a fost accidentat de o masina cand a iesit grabit de la scoala, despre altul care nu a fost atent cu bicicleta si a lovit o masina parcata si a fost aruncat de pe bicicleta, un baiat cu rolele care a iesit in viteza de pe o alee pe o strada circulata etc
Din astfel de intamplari, elevii vor extrage apoi singuri regulile de circulatie, dumneavoastra intervenind doar pentru eventuale corecturi sau completari.
Pe grupe, elevii vor primi nu doar cate o astfel de situatie, ci si indicatii clare asupra a ceea ce vor avea de facut. Astfel, elevii pot primi o intamplare neterminata, ei avand sarcina de a gasi mai multe posibile urmari si de a analiza in ce conditii apare fiecare urmare.
De exemplu: Andrei, in varsta de 12 ani a intarziat in parc mai mult decat avea voie. de teama sa nu fie pedepsit de parinti, aluat-o la fuga spre casa, fara sa mai astepte la semafoare. Ce se poate intampla in continuare?
Situatia poate fi completa, elevii primind intrebari la care trebuie sa raspunda : "Ce altceva se putea intampla?", "Ce ar fi trebuit sa faca personajul?", "Ce a gresit el?", "Ce ar fi trebuit sa faca parintii lui?", "Dar profesorii?" etc
Ultima faza a exercitiului consta in discutii asupra rezultatelor la care s-a ajuns. Fiecare grupa isi alege un "purtator de cuvant" care prezinta intregii clase activitatea grupei sale . Ceilalti sunt apoi indemnati sa vina cu completari, comentarii.

Sugestii pentru profesori:
  • chiar daca in exemplele de mai sus nu sunt datae povestirile complete, incercati sa "brodati" cat mai mult pe marginea subiectului. Cu cat povestirea este mai "vie", mai reala, cu atat mai incitati vor fi elevii in a o discuta. Vedeti ca model exercitiul Scrisori la redactie.
  • putem prezenta aceste intamplari ca fiind reale (intampalte cu cativa ani in urma, in alta scoala, in alta clasa, in alt oras, citite din ziar etc). Astfel impactul este mult mai mare asupra elevilor, mai ales in cazul celor mai mici.
  • merita sa intervenim in discutiile finale doar daca elevii nu reusesc sa traga concluziile sau sa ajunga la punctele esentiale ale temei.
preluare din Jocul de-a viata

Alege si povesteste

Obiective:
  • dezvoltarea capacitatii de exprimare a unor preocupari, sentimente, dorinte
  • dezvoltarea empatiei

Pentru inceput este afisata in fata clasei o imagine (o fotografie) reprezentand un grup de copii sau tineri (in functie de varsta pe care o au participantii la exercitiu).
Elevii sunt apoi indemnati sa aleaga fiecare cate un persoanj din imagine, fara a da alte sugestii despre cum sa faca alegerea. Este de asteptat oricum ca elevii sa aleaga un personaj despre care au impresia ca le este intr-un fel asemanator, cu care au cate ceva in comun. Chiar daca observam acest lucru, nu este indicat a-l face public: de multe ori alegerea dupa criteriul asemanarii percepute nu este constienta, acest fapt contribuind chiar la succesul exercitiului (exprimarea unor sentimente, nevoi, preocupari se paote face indirect, prin intermediul personajului).
Dupa ce toti elevii au ales cte un prsonaj, fiecare are sarcina de a raspunde la cateva intrebari, din punctul de vedere al acestuia (intrebarile pot fi schimbate, in functie de ceea ce dorim sa aflam):
  • ce simte personajul ales despre tine?
  • ce il/o preocupa?
  • ce isi doreste (de la scoala, colegi, familie etc)?
  • ce l-ar ajuta/ ar ajuta-o?
Dupa ce fiecare a raspuns pentru sine (de preferat in scris) la aceste intrebari, se discuta cu intreg grupul rezultatele, comparandu-se raspunsurile date de diferiti elevi pentru acelasi personaj si analizandu-se cauzele eventualelor diferente aparute. De aici, in functie de timpul disponibil, pot aparea si alte discutii, legate de valori personale, diferente de caracter, personalitate, idealuri.

Sugestii pentru profesori:
  • este foarte bine si daca utilizati alt desen sau fotografie, cu cinditia ca personajele din imagine sa fie clar reprezentate (sa nu fie foarte mici sau imaginea sa fie voalata) si sa fie suficient de variat, de diferite, incat participantii sa aiba de unde alege.
  • pe cat posibil, nu sugerati direct elevilor ce personaj din imagine sa aleaga. Daca observati totusi ca exista personaje esentiale (cu carcateristici care credeti ca marita discutate) care nu sunt alese, puteti sugera alegerea lor adresandu-va clasei intregi, nu unui anume elev.
  • explicati elevilor ca pentru reusita exercitiului este necesar sa reuseasca sa intre in pielea personajului cat mai bine, de exemplu ca un actor intr-un film.
  • discutiile din finalul exercitiului si explicarea scopului (obiectivelor) acestuia sunt deosebit d importante (scopul poate fi identificat si de catre elevi, mai ales daca acestia nu sunt total straini fata de acest tip de activitate)
preluare din Jocul de-a viata
voi reveni cu imaginea

Legaturi

Obiective:
  • intercunoastere, comunicare
  • sudarea colectivului

Activitatea se desfasoara cel mai bine in aer liber (daca nu aveti aceasta posibilitate se poate si in interior, cu conditia sa existe insa suficient spatiu pentru ca toti elevii clasei sa stea in picioare in cerc). Exercitul are rolul de a imbina relaxarea cu o activitate utila de imbunatatire a relatiilor in cadrul clasei.
Copii stau in cerc, in picioare (cercul sa fie suficient de larg incat niciunul sa nu stea in spate). Profesorul da unui copil glemul de sfoara, instructia fiind urmatoarea: sa tina un capat al sforii, dupa care sa arunce ghemul unui coleg/colege, spunand inainte de a arunca ghemul numele si o calitate a acestui coleg/colege , sau un motiv pentru care il/o simpatizeaza. La randul sau , colegul care a primit ghemul va tine bine de sfoara astfel incat sa fie intinsa de la primul coleg la el, aruncand apoi ghemul mai departe, dupa regulile mai sus amintite.
In final toti copii din clasa se vor tine de sfoara, aceasta formand o "panza de paianjen" in mijlocul cercului.
Dupa aceasta etapa urmeaza partea de discutii si interpretari. Se poate sugera, de exemplu, ca sfoara reprezinta legeturile care exista intr-un colectiv, in clasa respectiva. Daca cineva nu s-ar mai tine de sfoara, panza nu ar mai fi completa - deci fiecare are un rol si este important in viata clasei. Profesorul poate taia apoi cu o forfecuta "panza de paiajen" in unul sau in doua locuri, explicand copiilor ca uneori sunt prietenii care s erup, dar ca acestea pot fi refacute, "innodate", devenind si mai puternice (pentru a arata aceasta idee, se leaga capetele de sfoara taiate anterior, astfel incat legatura va fi mai stransa).
Discutiile si interpretarea pot fi diferite, in functi ede specificul fiecarei clase, bazat pe o activitate ludica, relaxanta si pe o exprimare concreta a unor lucruri destul de abstracte pentru un copil (prietenie, colegialitate, colectiv) exercitiul poate fi deosebit de util, mai ales la clasele mai mici.

Sugestii pentru profesori:
  • asigurati-va ca sfoara pe care doriti sa o utilizati este suficient de lunga pentru a ajunge la toti copiii clasei si suficient de rezistentaa pentru a nu putea fi rupta de acestia;
  • tinand cont ca primul copil, cel care incepe jocul , nu va mai primi ghemul de la un alt coleg, spuneti -i dumneavoastra o calitate pentru a nul lasa pe din afara. Puteti alege pentru inceput un copil pe care nu ati avut pana acum ocazia sa il laudati in fata clasei, avand astfel o posibilitate de a-l castiga.
preluare din Jocul de-a viata

Povestea noastra

Obiective:
  • autocunoastere, autoprezentare
  • colaborare in cadrul grupului, integrare in grup

Fiecare copil primeste un biletel pe care va desena un obiect, un loc sau o imagine care sa il caracterizeze, sa il reprezinte. Dupa acordarea a catorva minute pentru gandire si desen, fiecare va arata clasei desenul, explicand in acelasi timp de ce a ales respectiva imagine, ce semnificatie are pentru el.
Copii vor fi apoi impartiti pe grupe cat mai eterogene (4-5 grupe, in functie de numarul copiilor din clasa), fiecare grupa primind apoi sarcina de a compune o poveste in care sa apara toate simbolurile membrilor.
Exercitiul va fi urmat de discutii, in care se analizeaza rolul activitatilor parcurse.

Sugestii pentru profesori:
  • ideea de baza care se poate desprinde din discutiile ulterioare exercitiului este aceea de dihotomie individualitate/colectivitate. Se intentioneaza ca elevii sa constientizeze faptul ca, desi fiecare este deosebit, diferit (simbolurile alese sunt diferite), toti se incadreaza si traiesc intr-o colectivitate, societate - incepand cu familia, prietenii, colegii si asa mai departe. Astfel personalitatea fiecaruia poate fi valorificata, contribuind la sporirea diversitatii. Utilizand un limbaj adecvat varstei copiilor s epoate pune o intrebare de genul: "Daca ati fi ales cu totii acelasi simbol, de exemplu un copac, ar mai fi iesit o poveste asa de interesanta? Ce concluzie putem trage de aici?"
  • pentru a spori diversitatea, instructia initiala poate include sugestia ca fiecare sa aleaga un simbol deosebit, cat se paote de particular, pentru propria persoana.
preluare din Jocul de-a viata

Eu sunt cineva care...

Obiective:

  • identificarea caracteristicilor personale
  • comunicarea de informatii despre sine
  • sudarea colectivului

Acest exercitiu face parte din gama exercitiilor care-i ajuta pe elevi sa-si identifice anumite caracteristici pe care apoi le vor observa si la altii. Preocuparile si caracteristicile comune sunt baza pa care se initiaza contacte interumane si pe care se pot cladi prietenii. Exeritul ii pune pe elevi in ipostaza de a initia un contact cu un alt elev cu care a gasit ceva in comun si de a purta o discutie care-i permite sa dezvolte legatura initiala. Este foarte posibil ca elevii sa nu stie cate lucruri comune au colegii lor de clasa. Acest exercitiu este un prilej de a sude colectivul si de a escoperi pasiuni comune.

Fiecare elev primeste o fisa.

click dreapta pe imagine --> open link in new window

Elevii bifeaza afirmatiile care-i descriu, dupa care compara ce au ales cu ce au marcat colegii din grupa. O data identificate elementele comune, se discuta pe perechi sau cate trei (in functie de cati elevi din grupa au marcat afirmatia respectiva) despre afirmatia marcata, fiecare expunand experienta sa personala.

De exemplu, daca doi elevi au bifat "a castigat un trofeu", vor discuta despre situatia in care au castigat trofeul, ce fel de trofeu, cum s-au simtit etc. Se poate incerca gasirea colegului cu care are cele mai multe caracteristici in comun, respectiv o scurta discutie despre aceastea. Daca elevii nu-si gasesc puncte comune, fiecare va alege o afirmatie din cele pe care le-a marcat si va da colegilor cateva detalii in legatura cu ea.

Sugestii pentru profesori:
  • mediati discutia astfel incat elevii sa-si descopere preocupari sau aspecte comune; ceea ce avem in comun sunt lucrurile care leaga prietenii intre oameni, le ofera teme de discutie si motive pentru a petrece timp impreuna.
  • discutati si importanta deosebirilor dintre oameni, faptul ca fiecare sutnem unici si "altfel", dar tocmai aceasta face interesanta descoperirea unei alte persoane.
preluare din Jocul de-a viata

Cap sau pajura

Obiective:
  • autocunoastere/ intercunoastere
  • explorarea "celeilate laturi" a punctelor tari si slabe ale fiecaruia

Pentru aceasta activitate clasa este impartita in grupe de 5-7 persoane, in functie de numarul elevilor (mai mult de 4 subgrupe sunt greu de urmarit). Spre deosebire de alte activitati, acum le permitem elevilor sa-si aleaga singuri partenerii cu care sa lucreze, avand insa grija sa nu fie prea multi in acelasi grup.
Fiecare grup decide ordinea " de joc" si alege o persoana care va lua notite. Se stabileste regula conform careia la aruncarea cu moneda, "banul" inseamna "puncte tari" (calitati), iar "stema" inseamna "puncte slabe". Corespondentele pot fi stabilite si invers.
Primul "jucator" arunca moneda. In functie de cum cade aceasta, trebuie intai sa spuna grupului o calitte sau un defect propriu, dupa care sa descrie "cealalta fata a monedei", referitor la calitatea sau defectul spus anterior.
De exemplu:
Calitate: Sunt creativ
Cealalata fata a monedei: Nu prea imi organizez eficient munca, sunt dezordonat
sau
Defect: Vreau tot timpul sa fiu in centrul atentiei
Cealalta fata a monedei: Am calitati de lider

Fiecare grup trebuie sa ajunga sa dea cu banul de doua, trei ori, in functie de timpul disponibil. In final, dupa notitele luate va rezulta cate un poster cu puncte tari si slabe ale fiecarui grup, care va fi afisat sau prezentat.

Sugestii pentru profesori:
  • utilizati acest exercitiu cu clase in care atmosfera intre colegi este mai relaxata, astfel elevii vor avea retineri in a-si spune defectele. Daca aceasta conditie este indeplinita, activitatea va fi una placuta pentru participanti, in cadrul ei punandu-se in discutie unele norme acceptate social, si privindu-se intr-o lumina mai buna trasaturi considerate ca fiind defecte.
  • una dintre ideile de baza care este bine sa se desprinda dupa discutiile din finalul exercitiului este ca fiecare calitate ("punct tare") are in ea potentialul unui defect, la fel cum orice defect perceput ("punct slab") are in el potentialul unui viitor punct tare.
preluare din Jocul de-a viata

Povestea unui succes

Obiective
  • cresterea stimei de sine
  • constientizarea unor abilitati si modalitati de actiune eficiente

Aceasta activitate este mai usor de realizat, rolul profesorului este mai putin vizibil, insa impactul asupra elevilor poate fi semnificativ.
Fiecare elev primeste fisa de lucru, fiind indemnat sa se gandeasca la o situatie de reusita, de succes din viata, fie ea mai marunta sau mai importanta.

click dreapta pe imagine --> open link in new window


De exemplu, un succes poate fi considerat orice , de la o nota meritata, de 10, la o materie dificila sau o lauda primita de la parinti sau profesori, pana la participarea la un concurs sportiv, un premiu la olimpiada sau o rezolvare inspirata gasita pentru un conflict iminent. Orice poate reprezenta un succes, depinde doar de punctul de vedere al fiecaruia! Cu respectiva situatie in minte, fiecare va completa fisa de lucru.

In faza urmatoare, fisele vor fi discutate in perechi (de exemplu intre colegii de banca), dupa care cativa elevi voluntari vor prezenta "succesele" in fata integului grup.

Sugestii pentru profesori:
  • exercitiul este utilizat in principal pentru cresterea sentimentului de autoeficienta, de capabilitate, mai ales pentru elevii care tind sa se desconsidere, dar si pentru rememorarea si generalizarea pentru alte situatii a actiunilor si abilitatilor specifice utilizate pentru atingerea succesului
  • in aceasta idee, nu minimizati "succesul" ales de fiecare elev pentru a fi prezentat. Ceea ce pentru unii nu reprezinta un fapt notabil poate fi deosebit de important pentru altii (o nota de 10 este obisnuita pentru un elev premiant, dar poate fi perceputa ca un real succes pentru un elev mediocru sau slab).
  • incercati sa incurajati gasirea unor 'succese" de catre toti elevii, acordand o atentie sporita celor care afirma ca nu au despre ce sa scrie. O gandire de tipul "mie nu imi reuseste niciodata nimic!" este foarte destructiva pentru dezvoltarea armonioasa a copilului.
preluare din Jocul de-a viata

Călători în balon

Obiective:
  • dezvoltarea abilităților de argumentare
  • autocunoaștere, autoreprezentare

Exercițiul de față poate fi utilizat în două forme. Prima variantă, care va fi prezentată mai pe larg în cele ce urmează, este mai ușor de aplicat, fiind utilă mai ales la elevii de vârstă mică, dar și la elevii de liceu, îmbinând relaxarea cu elemente foarte utile de argumentare, prezentare chiar documentare. Exercițiul pornește de la descrierea unei situații ipotetice, care, în funcție de vârsta elevilor, poate fi prezentată simplu sau sub forma unei scurte povestiri. Instrucțiunile date elevilor ar putea suna astfel:

Astăzi puteți să alegeți să fiți cine doriți voi. Alegeți un personaj fictiv (din filme, cărți, povești, legende) sau persoană reală, din trecut sau din prezent, pe care să îl/o reprezentați. Imaginați-vă acum că voi, fiind personajul ales, ați plecat într-o călătorie cu un balon cu aer cald. Din cauza unei defecțiuni (sau accident), balonul începe să se prăbușească. Singura soluție este ca o parte dintre călători să fie aruncați din balon". Fiecare participant își va prinde în piept un bilețel cu numele personajului ales. Se poate stabili câți vor fi cei care pot rămâne în "balon" fără ca acesta să se prăbușească (de exemplu cinci, trei sau unul singur). Sarcina elevilor este de a găsi cât mai multe argumente, pe care să le împărtășească apoi grupului, pentru care personajul lor ar trebui să fie dintre cei care rămân în balon. Exercițiul poate fi parcurs în continuare sau putem lăsa câteva zile elevilor pentru a se documenta în legătură cu personajul ales. După ce fiecare participant a avut ocazia să își prezinte argumentele, întreg grupul (sau un juriu format din 5 elevi care nu participă la activitate) va vota cine este eliminat și cine rămâne. Elevii (sau după caz, juriul) vor trebui să motiveze pe scurt fiecare decizie.

Exemplu:

Mihai alege sa fie Hagi. El va trebui să argumenteze de ce acesta trebuie să fie cel care va rămâne în balon și nu Eminescu, Superman sau George Bush, aleși de alti elevi.

Cea de-a doua variantă a exercițiului, indicată a fi folosită la elevii mai mari, cu o oarecare capacitate de autoanaliză, are drept cerință plasarea în "balon" a propriei persoane și găsirea de argumente pentru a rămâne (calități, abilități, posibilități de afirmare etc). În rest, exercițiul se desfășoară ca mai sus.

Sugestii pentru profesori:
  • încercați să nu judecați critic alegerea personajului exprimată de fiecare elev, chiar dacă aveți impresia că acesta "nu se potrivește" sau nu este suficient de "valoros", nepermițându-le nici celorlalți elevi să o facă;
  • interveniți în deciziile "juriului" numai dacă aveți impresia că acestea sunt bazate pe simpatii personale și nu pe argumente aduse. Și în acest caz, aveți grijă să nu jigniți;
  • încercați să-i stimulați pe elevi în a găsi argumente cât mai multe și mai puternice pentru a rămâne în balon;
  • exercițiul poate fi folosit și în cadrul orelor de dirigenție, având obiectivele menționalte mai sus, dar și ca bază pentru desfășurarea lecțiilor la materii, caz în care este posibil să participe doar câțiva dintre elevii clasei (de exemplu, poate fi utilizat la orele de limbi străine, la limba română pentru caracterizarea personajelor literare etc)
preluare din Jocul de-a viața

Deseneaza dupa instructiuni

Obiective:

  • dezvoltarea capacitatii de ascultare activa
  • identificarea rolului intrebarilor lamuritoare atunci cand cineva explica ceva

Unul dintre elevi care se ofera voluntar este chemat in fata clasei si i se inmaneaza fisele de mai jos.

(click dreapta pe imagine --> open link in new window)
(click dreapta pe imagine --> open link in new window)

Sarcina lui este sa incerce sa explice cat mai bine colegilor desenul de pe fisa, astfel incat ei sa poata desena dupa explicatiile date.
Intr-o prima faza colegii nu au voie sa-i adreseze nici intrebare, indiferent daca au inteles sau nu, ei trebuie sa deseneze exact ce au inteles.
In faza a doua le este permis sa puna intrebari si sa ceara lamuriri colegului care explica pentru a intelege ce vrea sa spuna. Cel care explica desenul nu are voie sa "contureze formele in aer", ci poate doar sa dea explicatii verbale. De data aceasta se utilizeza a doua fisa cu desene.
In final se discuta usurinta si corectitudinea cu care au executat desenele dupa instructiuni in cele doua situatii. Se poate face o analogie cu situatii de viata in care cineva ne vorbeste, incercand sa ne explice ceva, iar noi, adesea tragem concluzii fara sa intelegem prea bine ceea ce spune si de aceea il intelegem gresit.

Sugestii pentru profesori:
  • accentuati importanta dezvoltarii abilitatilor de a asculta activ la elevi, explicati-le rolul reformularilor celor spuse de cel ce vorbeste, al confirmarilor intelegerii corecte a mesajului.
  • modelati contactul vizual cu vorbitorul, feed-back-ul si eventual puteti face apel si la intelepciunea populara care ne spune ca "Avem o gura si doua urechi pentru a vorbi o data si a asculta de doua ori"
preluare din Jocul de-a viata

Stiu cum te simti

Obiective:
  • analizarea si comunicarea sentimentelor produse de diverse situatii de viata
  • empatizara cu o alta persoana aflata intr-o situatie neplacuta
  • comunicarea de tip empatic, impartasirea sentimentelor celuilalt

Fiecare elev isi alege un partener, unul va fi ascultatorul, celalalt vorbitorul. Se alege o situatie ipotetica din cele prezentate mai jos, dar nu neaparat acestea, iar "vorbitorul" trebuie sa isi imagineze ca se afla in acea situatie si sa-i povesteasca colegului cum se simte. Dupa ce primul dintre ei discuta situatia ipotetica, ascultatorul trebuie sa incerce sa ii raspunda utilizand expresii cum ar fi : "vad ca acest lucru te-a ranit", "simt ca esti foarte manios fata de aceasta situatie", "simt ca...". Cateva perechi mai indraznete vor fi rugate sa joace rolurile in fata clasei, insa nu insistati daca elevii gasesc acest lucru prea dificil.

Incercati sa focalizati raspunsurile "ascultatorului" pe emotia pe care o simte cel ce se afla in situatia ipotetica modeland acest lucru cu unul dintre elevi. De multe ori cand povestim cuiva despre o situatie neplacuta nu ne asteptam neaparat sa ne ofere ceilalti solutii. Simtim doar nevoia sa ne asculte cineva, sa ne recunoasca dreptul de a ne simti tristi , maniosi, jenati, respinsi. Atunci cand cineva ne vorbeste despre o suferinta si noi ii dam sfaturi, ii spunem ca ii va trece cu timpul sau ii povestim cum si noi am trecut prin ceva similar si ne-a trecut, ii negam emotia pe care o simte in acel moment si dreptul de a simti acea emotie. De aceea este util ca elevii sa exerseze aceasta "reflectare" a emotiilor celuilat ca prim pas in intelegerea si comunicarea cu altii.

Situatii ipotetice:
  1. esti invinovatit pentru ceva ce nu ai facut
  2. tatal tau a fost dat afara de la serviciu
  3. esti hartuit pe coridorul scolii
  4. elevii rad de tine pentru ca ai dat un raspuns gresit la o intebare
  5. cel mai bun prieten se intalneste cu fosta ta prietena
  6. intri intr-o clasa, te asezi si deodata observi ca nu esti in clasa care trebuie
  7. fratele tau mai mic iti mazgaleste referatul in seara dinaintea zilei in care trebuie predat
  8. elevii au scris cu vopsea pe banca ta "esti un tocilar"
  9. aflii ca elevii din clasa ta merg la sfarsit de saptaman la film si tu n-ai fost invitat
  10. se aleg echipe pentru fotbal/bashet si nici o echipa nu te vrea

Sugestii pentru profesori:
  • puteti gasi si alte situatii care se preteaza poate mai bine la colectivul clasei cu care lucrati, situatii in care elevii au dificultati, nu stiu cum sa se comporte sau sa reactioneze
  • daca elevii pot gasi situatii de acest gen din viata lor personala este cu atat mai bine
  • cereti elevilor din pereche sa explice cum s-au simtit, cat de greu le-a fost sa gaseasca cuvintele prin care sa redea starea celuilat, iar ascultatorului cum s-a simtit la remarcile vorbitorului.
preluare din Jocul de-a viata