Obiective:
Exercițiul de față poate fi utilizat în două forme. Prima variantă, care va fi prezentată mai pe larg în cele ce urmează, este mai ușor de aplicat, fiind utilă mai ales la elevii de vârstă mică, dar și la elevii de liceu, îmbinând relaxarea cu elemente foarte utile de argumentare, prezentare chiar documentare. Exercițiul pornește de la descrierea unei situații ipotetice, care, în funcție de vârsta elevilor, poate fi prezentată simplu sau sub forma unei scurte povestiri. Instrucțiunile date elevilor ar putea suna astfel:
Astăzi puteți să alegeți să fiți cine doriți voi. Alegeți un personaj fictiv (din filme, cărți, povești, legende) sau persoană reală, din trecut sau din prezent, pe care să îl/o reprezentați. Imaginați-vă acum că voi, fiind personajul ales, ați plecat într-o călătorie cu un balon cu aer cald. Din cauza unei defecțiuni (sau accident), balonul începe să se prăbușească. Singura soluție este ca o parte dintre călători să fie aruncați din balon". Fiecare participant își va prinde în piept un bilețel cu numele personajului ales. Se poate stabili câți vor fi cei care pot rămâne în "balon" fără ca acesta să se prăbușească (de exemplu cinci, trei sau unul singur). Sarcina elevilor este de a găsi cât mai multe argumente, pe care să le împărtășească apoi grupului, pentru care personajul lor ar trebui să fie dintre cei care rămân în balon. Exercițiul poate fi parcurs în continuare sau putem lăsa câteva zile elevilor pentru a se documenta în legătură cu personajul ales. După ce fiecare participant a avut ocazia să își prezinte argumentele, întreg grupul (sau un juriu format din 5 elevi care nu participă la activitate) va vota cine este eliminat și cine rămâne. Elevii (sau după caz, juriul) vor trebui să motiveze pe scurt fiecare decizie.
Exemplu:
Mihai alege sa fie Hagi. El va trebui să argumenteze de ce acesta trebuie să fie cel care va rămâne în balon și nu Eminescu, Superman sau George Bush, aleși de alti elevi.
Cea de-a doua variantă a exercițiului, indicată a fi folosită la elevii mai mari, cu o oarecare capacitate de autoanaliză, are drept cerință plasarea în "balon" a propriei persoane și găsirea de argumente pentru a rămâne (calități, abilități, posibilități de afirmare etc). În rest, exercițiul se desfășoară ca mai sus.
Sugestii pentru profesori:
- dezvoltarea abilităților de argumentare
- autocunoaștere, autoreprezentare
Exercițiul de față poate fi utilizat în două forme. Prima variantă, care va fi prezentată mai pe larg în cele ce urmează, este mai ușor de aplicat, fiind utilă mai ales la elevii de vârstă mică, dar și la elevii de liceu, îmbinând relaxarea cu elemente foarte utile de argumentare, prezentare chiar documentare. Exercițiul pornește de la descrierea unei situații ipotetice, care, în funcție de vârsta elevilor, poate fi prezentată simplu sau sub forma unei scurte povestiri. Instrucțiunile date elevilor ar putea suna astfel:
Astăzi puteți să alegeți să fiți cine doriți voi. Alegeți un personaj fictiv (din filme, cărți, povești, legende) sau persoană reală, din trecut sau din prezent, pe care să îl/o reprezentați. Imaginați-vă acum că voi, fiind personajul ales, ați plecat într-o călătorie cu un balon cu aer cald. Din cauza unei defecțiuni (sau accident), balonul începe să se prăbușească. Singura soluție este ca o parte dintre călători să fie aruncați din balon". Fiecare participant își va prinde în piept un bilețel cu numele personajului ales. Se poate stabili câți vor fi cei care pot rămâne în "balon" fără ca acesta să se prăbușească (de exemplu cinci, trei sau unul singur). Sarcina elevilor este de a găsi cât mai multe argumente, pe care să le împărtășească apoi grupului, pentru care personajul lor ar trebui să fie dintre cei care rămân în balon. Exercițiul poate fi parcurs în continuare sau putem lăsa câteva zile elevilor pentru a se documenta în legătură cu personajul ales. După ce fiecare participant a avut ocazia să își prezinte argumentele, întreg grupul (sau un juriu format din 5 elevi care nu participă la activitate) va vota cine este eliminat și cine rămâne. Elevii (sau după caz, juriul) vor trebui să motiveze pe scurt fiecare decizie.
Exemplu:
Mihai alege sa fie Hagi. El va trebui să argumenteze de ce acesta trebuie să fie cel care va rămâne în balon și nu Eminescu, Superman sau George Bush, aleși de alti elevi.
Cea de-a doua variantă a exercițiului, indicată a fi folosită la elevii mai mari, cu o oarecare capacitate de autoanaliză, are drept cerință plasarea în "balon" a propriei persoane și găsirea de argumente pentru a rămâne (calități, abilități, posibilități de afirmare etc). În rest, exercițiul se desfășoară ca mai sus.
Sugestii pentru profesori:
- încercați să nu judecați critic alegerea personajului exprimată de fiecare elev, chiar dacă aveți impresia că acesta "nu se potrivește" sau nu este suficient de "valoros", nepermițându-le nici celorlalți elevi să o facă;
- interveniți în deciziile "juriului" numai dacă aveți impresia că acestea sunt bazate pe simpatii personale și nu pe argumente aduse. Și în acest caz, aveți grijă să nu jigniți;
- încercați să-i stimulați pe elevi în a găsi argumente cât mai multe și mai puternice pentru a rămâne în balon;
- exercițiul poate fi folosit și în cadrul orelor de dirigenție, având obiectivele menționalte mai sus, dar și ca bază pentru desfășurarea lecțiilor la materii, caz în care este posibil să participe doar câțiva dintre elevii clasei (de exemplu, poate fi utilizat la orele de limbi străine, la limba română pentru caracterizarea personajelor literare etc)
preluare din Jocul de-a viața
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu