Se afișează postările cu eticheta violența. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta violența. Afișați toate postările

Vreau să rezolv un conflict!

"- Ce să fac cu buruienile din faţa casei mele?"
Radio Erevan răspunde: - "Foarte simplu. Le transformi în florile tale preferate!"



Fiecare persoană a trăit o situaţie conflictuală sau poate chiar acum o trăieşte. Ceea ce este normal. Chiar dacă majoritatea dintre noi nu recunoaştem acest lucru. Auzim de multe ori „eu nu am nici un conflict, nu am nici o problemă...”, dar vedem comportamentul care contrazice. De asemenea, cunoaştem prieteni, membrii ai familiei, vecini care mai tot timpul sunt în conflict cu cineva şi la fel de bine, sunt persoane pe care nu le-am văzut implicate în conflicte. Aminitiţi-vă că uneori aţi fost aduşi într-un conflict iar alteori, aţi provocat un conflict. Dar de fiecare dată v-aţi implicat.

Ce anume ne face să intrăm în conflict cu cineva, care sunt cele mai frecvente motive pentru care ne trezim deja implicaţi în miezul unui conflict?  Ce anume predispune şi chiar generează conflictele? Răspunsurile sunt:

- interpretarea diferită a realităţii, subiectivismul
- insuficiente informaţii sau chiar lipsa lor, confuzii
- prejudecăţile, stereotipiile preluate necritic
- neimplicarea efectivă în clarificarea ideilor
- dezinteresul manifestat faţă de cineva
- comunicare defectuoasă
- frustrări repetate
- lipsa de încredere în sine şi în ceilalţi
- insuficientă răbdare cu ceilalţi
- toleranţă scăzută
- presiunea timpului,
- situaţiile stresante, de criză
- diferenţe de temperament, de ritm sau stil personal
- diferenţe de valori
- invadarea spaţiului personal
Adaugă şi altele care îţi vin acum în minte!

Într-o situaţie conflictuală mă simt...
- surprins, luat prin surprindere de reacţiile cuiva
- vinovat pentru că din neatenţie am iscat o neînţelegere, un conflict
- vulnerabil, la dispoziţia celuilalt/ celorlalţi
- nepregătit să fac faţă
-puternic, gata să rezolv o situaţie dificilă

În ultimul conflict cum te-ai simţit?

Despre conflicte se spun multe lucruri, cum ar fi: „evită-le”, „nu aduc nimic bun” sau dimpotrivă, „crează-le”, „fără ele nu se poate”. Oricum, este de preferat să rezolvi şi nu să ocoleşti sau să te prefaci că lucrurile merg excelent. Este de preferat să înveţi dintr-un conflict de la celălalt despre care nu ştiai prea multe şi mai ales, să încerci dificila bucurie de a învaţa despre tine. Ia-o ca pe o şansă de a te observa şi de a folosi experienţa personală anterioară. Dar nu te mira dacă găseşti obstacole noi, pentru că lor li se potrivesc soluţii noi. Şi nu căuta reţete sau soluţii standard.

Îţi propunem o strategie simplă de clarificare a situaţiei conflictuale:

- apropie-te de conflict şi află detalii despre situaţia în care te afli
  • Este nou sau parcă îl recunoşti?
  • Care este istoria lui, cum a apărut?
  • Către ce se îndreaptă? Ce se află dincolo de el?
- apropie-te de celălalt (sau ceilalţi) şi află cum se simte el
  • Care este contribuţia celuilalt la conflict?
  • Cum poate contribui la rezolvarea conflictului?
- apropie-te de tine şi află cum te simţi în acest conflict
  • Cât de confortabil sau nu trăieşti acest conflict?
  • Cărei nevoi personale îi răspunde acest conflict?
  • Ce pierzi?
  • Dar ce câştigi?
  • Eşti singur? Cine te poate ajuta?
  • Ce vei învăţa din această experienţă?



ACTIVITĂŢI


1. „ACROSTIHUL CONFLICTULUI”

Obiective
- Clarificarea noţiunii de conflict, prin evidenţierea notelor definitorii
- Explicarea noţiunii de conflict prin analiza experienţelor personale
Concepte – cheie
- conflict
- analiză
- nevoi
- încredere în sine
- rezolvare de probleme
Materiale necesare: coli de scris, coli de flipchart, markere

Durata: 15 min.

Scenariul activităţii: 

Participanţii la program se împart în echipe, după continente şi fiecare grup - continent are sarcina să găsească acrostihul conflictului, cuvinte cheie care îi ajută la înţelegerea noţiunii de conflict.

  C
  O
  N
  F
  L
  I
 C
 T

- Găsiţi definiţia conflictului printr-o metaforă, apoi desenaţi-o printr-o caricatură!
- Conflictul pentru mine este ca şi…………………………………………
-Ce imagini, gusturi, mirosuri vă vin în minte cand auziţi cuvântul „conflict”?
- Transformaţi cuvintele găsite în mesaje pozitive, din perspectiva: conflictul este o oportunitate!
- Creaţi din cuvintele identificate un scurt eseu, o poveste sau o legendă personală a
conflictului din care să reiasă o soluţie, o metodă de rezolvare a conflictelor.
- Apoi dezbateţi în grupul mare ceea ce aţi lucrat.
Analiza activităţii:
- Ce înseamnă conflictul pentru voi?
- Ce rol joacă conflictul în viaţa voastră?
- Cine/ ce vă determină să intraţi în conflict cu cineva/ ceva? (ce atitudini, sentimente,
cuvinte, imagini, gânduri)
- Asupra cui vă revărsaţi conflictele?
- În preajma cui simţiţi că nu există conflict?
- Ce vă face să simţiţi mai puţin stări conflictuale?
- Cum vă autodiminuaţi stările conflictuale?
- Ce metode personale de rezolvare a conflictelor aveţi?
- Ce fel de conflicte se pot naşte în legătură cu cariera voastră? (meseria de elev, viitoarea
carieră)
- Vă implicaţi? Căutaţi soluţii de rezolvare? Care sunt acestea?


2. "BUCHETUL"

Obiective: 
- Identificarea modalităţilor personale de rezolvare a conflictelor
- Experimentarea lucrului în echipă şi a unei atitudini deschise, pozitive, faţă de opiniile celorlalţi
Concepte - cheie: 

- analiza conflictelor
- soluţii
- oportunitate
- conflict pozitiv
- atitudini
Durata: 10 min.

Scenariul activităţii

Se ştie că uneori sau de cele mai multe ori conflictele pot fi şi pozitive. Cu toate acestea, puţini dintre noi conştientizăm acest lucru. 

Să descoperim împreună la ce este bun conflictul! La ce ajută el? Suntem într-o grădină a soluţiilor, unde conflictul poate fi şi pozitiv. Fiecare floare reprezintă o modalitate personală de a spune: „Conflictul este bun pentru că ajută la…”. Completaţi pe floarea pe care aţi primit-o la ce este bun conflictul pentru voi.
Apoi se discută în grupul mare ideile notate, „florile”.

Sau într-o altă variantă, fiecare participant face parte dintr-o echipă (soluţii, negociere, mediere, comunicare, compromis, câştig) şi primeşte câte o floare din carton. Individual se dă câte un nume florii, prin care să arate că şi conflictul poate ajuta la ceva. Apoi se formează buchetul fiecărei echipe, care se discută în grupul mare. 

Analiza activităţii:
- La ce poate fi bun conflictul?
- Din ce situaţii de viaţă aţi observat că uneori conflictul poate avea şi o latură pozitivă?
- Ce calităţi ale tale pot transforma un conflict într-o şansă sau o oportunitate?
- Cum poate deveni un conflict personal, interpersonal o oportunitate în cariera ta?


3. „FLUTURII. ÎMPREUNĂ VOM ZBURA”


Obiective

- Identificarea modalităţilor comune de rezolvare de a conflictelor
- Înţelegerea propriilor valori şi a celorlalţi. Importanţa lor în rezolvarea conflictelor
Concepte- cheie:
- modalităţi de rezolvare a conflictelor
- imagine de sine
- stimă de sine
- lucru în echipă
Materiale necesare
coli de hârtie colorată în formă de aripi de fluture, creioane colorate, carioci, markere
Durata: 20 min.

Scenariul activităţii

În fiecare diadă unul este A, şi celălalt va fi B. Fiecare primeşte o bucată de hârtie colorată, care reprezintă o aripă de fluture, fără să ştie acest lucru. Pe bucata de hârtie colorată primită, care are forma unei aripi de fluture, scrie un paragraf, un scurt eseu în care să te descrii pe tine şi situaţiile tale conflictuale, care te fac să te simţi inconfortabil, în nesiguranţă, chiar furios. Începe prin a-ţi da numele şi continuă cu „este o persoană care …”, la persoana a III-a, fără a folosi pronumele „eu”. Aceasta îţi va da o distanţă obiectivă şi o libertate de a scrie cât mai sincer. În timp ce scrii, poţi desena, pe foile colorate primite idei referitoare la modalităţile personale prin care poţi rezolva conflictele, le poţi transforma în şanse de progres. Simte-te liber în a scrie sau a desena aşa cum îţi doreşti. După ce ai scris povestea, te rog să schimbi foile şi să găseşti pentru colegul/ colega cu care ai lucrat în diadă metodele comune de rezolvare a conflictelor, pentru ca împreună să puteţi zbura! Pe corpul fluturelui, pe care îl veţi primi ulterior, puteţi nota punctele comune de soluţionare a situaţiilor conflictuale.

Analiza activităţii: 
- Ce a fost dificil/ uşor?
- Cum v-aţi simţit în această activitate, de la început până la sfârşit?
- Ce corelaţii se pot face între ceea ce sunt eu, imaginea mea de sine şi modalitatea de a rezolva un conflict?
- Ce soluţii aţi găsit împreună?
    Activitatea se încheie cu o sarcină pentru grupul mare: ce gândeşte un grapefruit despre tine în situaţii conflictuale, în situaţii limită? Dar un trecător de pe stradă, un călugăr tibetan, o broască ţestoasă?


    4. „FERESTRELE CONFLICTULUI”


    Obiective: 
    - Explorarea tuturor aspectelor care intervin în analiza conflictelor
    - Identificarea cauzelor care generează un conflict, dar şi a modalităţilor de rezolvare
    - Exersarea unei atitudini conciliante, deschise, de parteneriat
      Concepte- cheie: 
      - Cauze, efecte în conflict
      - Rezolvarea conflictelor
      - Modalităţi de rezolvare

        Materiale necesare: fişe de lucru

        Durata: 20 min.

        Scenariul activităţii:
        Fiecare participant va primi o fişă de lucru cu „ferestrele conflictului”. Acesta va completa cele patru ferestre, după ce s-a gândit în prealabil la ultimul conflict din viaţa personală, familială sau socială, rezolvat sau pe cale de a se rezolva. Cele patru ferestre sunt:
        - Cu ce am generat eu conflictul?
        - Cu ce a generat celălalt conflictul?
        - Cu ce am contribuit eu la rezolvarea conflictului?
        - Cu ce a contribuit celălalt la rezolvarea conflictului?
        În final, fiecare va da o sugestie celor ce trăiesc stări conflictuale şi vor desena conflictul rezolvat.

        Analiza activităţii:
        - Încearcă să analizezi cauzele conflictului nu numai din perspectiva ta, ci şi din perspectiva celeilalte persoane implicate!
        - Cum a fost să identificaţi cauzele care au generat conflictul şi din propria perspectivă?
        - Dar să vedeţi contribuţia celuilalt în rezolvarea conflictului?
        - Cum se întâmplă de cele mai multe ori: să generaţi un conflict, să contribuiţi la rezolvarea lui, să aşteptaţi ca celălalt să găsească soluţii, etc.?
        - Ce stil abordaţi în rezolvarea conflictelor? Renunţare, compromis, negociere, rezolvare de probleme, câştig-câştig?


        preluare din Ghidul carierei mele





        Violența în școală

        La ce ne gândim atunci când auzim sau rostim sintagma ”violența din școli”? La bătăile din pauză, la cuvintele urâte pe care și le adresează copiii, la atitudinea lor nepoliticoasă și sfidătoare la adresa profesorilor, la refuzul lor de a se supune unor reguli pe care le considerăm juste. Violența din mediul școlar ne atrage periodic atenția, de îndată ce sunt prezentate la știri diverse incidente. Atunci nu întârzie talk-show-rile și edițiile speciale, în care adulții discută cu superioritate comportamentul deviant al elevilor. În mediul on-line, forumurile pentru părinți și profesori vuiesc de lamentații și propuneri care mai de care mai radicale. E clar că problema este gravă și urgentă, dar și mai grav este că, în general, sursa problemei sunt considerați a fi copii. Vă propun să pornim de la următoarea întrebare:

        Ce este mediul școlar de fapt?

        Școala e închisoare: un perimetru izolat de lumea exterioară, cu: săli riguros repartizate, orar obligatoriu, reguli, pedepse pentru cei ce nu se supun și recompense pentru cei ce nu se revoltă, uniforme, un termen fix (9 luni/an, timp de minim 9 ani sau câți or fi în noua lege), supraveghere continuă (uneori video), ore speciale (puține) pentru mișcare și altele (multe) pentru nemișcare, programă fixă și obligatorie, o ierarhie clară și imuabilă (elevi→șeful clasei→profesori→diriginte→director→inspector→inspector-șef→Minister).

        Atunci ce sunt copiii?

        Prizonieri fără vină, doar pentru că sunt copii.

        Și atunci cum să nu te revolți când totul în jurul tău este presiune? Când viața ta este riguros planificată, când întrebările tale sunt puse pe tablă și demonstrate de un "pecialist" și tot ce trebuie să faci este să memorezi răspunsul? Cum să nu răspunzi nepoliticos când fiecare întrebare e o verificare? Cum să nu izbucnești când ești tratat ca un mic om în devenire, care trebuie să-și cucerească statutul de adult și membru al societății? Cum să nu devii violent dacă ești învățat să-ți consideri colegii obstacole în calea succesului tău?

        Ce forme poate lua violența?

        De multe ori ne oprim la manifestările care se soldează cu urme fizice și nu luăm în seamă formele de violență mai subtile și aparent inofensive: condescendența, disprețul, ironia, sarcasmul, etichetarea, ignorarea, înjosirea, ridiculizarea etc. Iată la câte lucruri sunt supuși copiii zi de zi, fără să le considerăm violență. De ce? Poate nu știm că noi, adulții, suntem principalele indicii în construirea imaginii de sine, care influențează la rândul ei stima de sine, iar tot ce facem și spunem lasă o urmă în sufletul lor. Poate nu realizăm care sunt consecințele unei glume pe seama unui elev sau a unui "Treci la loc, habar n-ai!".

        Violența naște violență

        Să ne gândim cum reacționează profesorii și/sau părinții într-o situație de conflict: caută vinovatul și îl pedepsesc, ținând apoi o predică tuturor celor implicați despre cât de rea este violența. Atât. Asta se numește "gestionarea conflictului", însă nu face decât să nască alte conflicte, prin sentimentele create: vinovăție, revoltă, durere (în cel pedepsit), dispreț și teamă (a celorlalți față de cel pedepsit).

        E timpul să înțelegem că nu putem opri violența prin pedepse, reguli sau excluderi, adică prin violență. Nu facem decât să o legitimăm ca soluție pentru conflicte și să dăm un exemplu nociv: cel mare (autoritatea) poate oricând să amenințe, să intimideze și să pedepsească pe cel mic în numele unor reguli, idealuri sau al propriei voințe (vorba ceea: "că așa vor mușchii mei").

        Proiectele anti-violență și efectul lor

        Ca să nu fiu nedreaptă, o să recunosc faptul că există inițiative și tot felul de programe anti-violență care se desfășoară în școli. Holurile sunt pline de afișe și desene pe această temă, dar care nu par să aibă vreun efect calmant asupra copiilor. Și nu mă mir. Dacă veți avea vreodată curiozitatea să citiți un astfel de afiș, veți afla că violența este rea și că e bine să colaborăm și să ne înțelegem*. Și ce, asta-i o noutate?

        Nu că n-aș recunoaște eforturile celor implicați în astfel de proiecte, dar cum ar putea un desen cu copii ținându-se de mânuțe și un "Stop violenței!" scris cu litere colorate să mă învețe cum să reacționez calm și empatic într-o situație tensionată? Aici cred că este problema: copiii nu știu să comunice și să se comporte nonviolent pentru că mediul în care sunt educați este în esență violent.

        Ce putem face?

        Am putea să-i educăm acasă, în mediul securizant pe care îl considerăm potrivit dezvoltării.

        Am putea transforma școlile în medii cu adevărat democratice, unde învățarea se petrece spontan și liber, regulile sunt respectate de toți, adulți și copiii, iar problemele sunt discutate de întreaga comunitate, ai cărei membri sunt egali din toate punctele de vedere.

        Dacă nu putem modifica sistemul, putem începe cu noi înșine. Dacă vorbim și ne purtăm așa cum am vrea să vorbească și să se poarte copiii, le vom da exemplul de care au nevoie. Dacă le arătăm cum să gestioneze calm și empatic un conflict, vor renunța la violență. Dacă vom renunța la competiție, pedepse și recompense, teste și note, vom promova cu adevărat colaborarea și vom calma animozitățile.

        Dar cel mai important este să-i respectăm cu adevărat și să-i considerăm egali cu noi înșine.

        _____________________
        *Însă numai în anumite situații, că doar n-o să încurajăm copiatul, Doamne ferește!

        Preluare  http://temepentruacasa.wordpress.com/2010/04/06/violen%C8%9Ba-in-%C8%99coala/ 

        Epilog: click aici



         

        Agresiunea virtuala si efectele asupra psihicului

        Agresiunea virtuala si efectele asupra psihicului

        Vezi mai multe video din diverse