Poveste araba

(Invitatie Nebuniei si nu La Nebunie)

Nebunia se decise intr-o zi sa invite toti prietenii sai la o cafea.

Toti invitatii acceptasera. Dupa cafea Nebunia propune : Ne jucam de-a v-ati ascunselea ?

De-a v-ati ascunselea ? ? ? Ce mai e si asta ? intreba Curiozitatea ?

De-a v-ati ascunselea e un joc. Numar pana la 100 si voi va ascundeti. Cand am terminat de numarat incep sa caut, si primul care il gasesc va fi urmatorul la numarat. Toti prietenii acceptasera inafara de Frica si Lenea.

1 , 2 , 3 ... Nebunia incepuse sa numere.

Graba se ascunse prima intr-un loc oarecare. Timiditatea, timida ca de obicei se ascunse intr-o tufa. Bucuria sprintena in mijlocul gradinii. Tristetea incepuse sa planga deoarece nu gasea un loc unde sa se ascunda. Ambitia uramase Triumful si se ascunsesera amandoi. Nebunia continua sa numere in timp ce altii se ascund. Disperarea era disperata vazand ca Nebunia e deja la 70.

O sutaaaaaaaa ! striga Nebunia ! Am sa incep sa caut!

Prima care a fost gasita e Curiozitatea prea curioasa sa vada cine a fost gasit primul.

Uitandu-se intr-o parte Nebunia vazuse Indoiala dupa o stanca, si asa mai departe descopera Bucuria, Tristetea, Timiditatea ... Cand erau in sfarsit toti reuniti, Curiozitatea intreaba :

Unde-i Dragostea ? Nimeni n-a vazut-o ?

Nebunia incepe sa o caute peste tot, peste mari, peste munti in lung si-n lat cand, deodata, vede o tufa de trandafiri, prinse o creanga si incepuse sa caute si auzi un tipat. Era Dragostea care tipa din cauza unui spin care ii intrase in ochi. Nebunia nu stia ce sa faca, s-a scuzat si a implorat iertare Dragostei si i-a promis sa o urmeze pentru totdeauna. Dragostea acceptara scuzele.

Astazi Dragostea e oarba si Nebunia o insoteste tot timpul.

Sa vorbim, sa ascultam...

Eu vorbesc, tu asculti
Tu vorbesti, eu ascult
Nimeni nu vorbeste amandoi ascultam
Nimeni nu vorbeste, nimeni nu asculta.

Tacere.

Sentimente

Obiective :

• identificarea, exprimarea sentimentelor (verbal /nonverbal), descrierea sentimentelor;
• extinderea vocabularului;
• dezvoltarea capacitatii de lucru in echipa ;
• cresterea coeziunii grupului ;
• dezvoltarea imaginaţiei ;
• detensionarea atmosferei.

Participantii sunt impartiti in patru grupe, dupa care li se vor prezenta cele patru categorii de sentimente: fericire, tristete, suparare, frica. Fiecare grupa va avea in vedere una din cele patru categorii de sentimente, avand doua sarcini de lucru: gasirea cat mai multor sinonime pentru sentimentul respectiv, iar apoi realizarea unei scenete in care cel putin un personaj sa fie dominat de acel sentiment. Rezultatele activităţii pe grupuri vor fi prezentate apoi grupului mare (clasei).

Bingo american

Obiective:

• initierea contactului cu ceilalti
• relationarea cu colegii de clasa
• incalzirea atmosferei

Fiecare elev primeste o grila si trebuie sa solicite unui numar de colegi sa-i semneze in patratele acesteia.

click dreapta pe imagine --> open link in new window

Dupa ce fiecare elev are grila completata cu semnaturi, se aseaza in banci. Profesorul extrage dintr-un recipient biletele pe care sunt scrise numele tuturor elevilor clasei, iar elevii marcheaza patratelul corespunzator de pe grila lor, in cazul in care colegul care a fost extras le-a semnat in unul din patratele grilei. Castiga cel care a marcat prima linie orizontala, verticala, diagonala si cel care a marcat primul intreaga grila.
Este necesar ca in prealabil sa fie scrise pe biletele numele tuturor elevilor clasei.

Sugestii pentru profesori:

• se poate ca la completarera grilelor sa se produca putin adezorganizare in clasa; cu toate acestea este important ca fiecare elev sa fie pus in situati ade a ruga un alt coleg sa-i semneza grila.
• urmariti-i si observati cu atentie cum se comporta cei mai indrazneti sau mai timizi; purtati o discutie despre cum s-au simtit, daca le-a fost dificil sa obtina semnaturile sau nu.
• castigatorii pot fi "premiati" oferindu-li-se o diploma sau alte recompense sau privilegii la indemana profesorului (de exemplu,poate alege urmatoarea tema la dirigentie, asistentul dirigintelui pentru o saptamana etc)
  
  
  click dreapta pe imagine --> open link in new window

• 

preluare din Jocul de-a viata

Călători în balon

Obiective:

• dezvoltarea abilităților de argumentare
• autocunoaștere, autoreprezentare

Exercițiul de față poate fi utilizat în două forme. Prima variantă, care va fi prezentată mai pe larg în cele ce urmează, este mai ușor de aplicat, fiind utilă mai ales la elevii de vârstă mică, dar și la elevii de liceu, îmbinând relaxarea cu elemente foarte utile de argumentare, prezentare chiar documentare. Exercițiul pornește de la descrierea unei situații ipotetice, care, în funcție de vârsta elevilor, poate fi prezentată simplu sau sub forma unei scurte povestiri. Instrucțiunile date elevilor ar putea suna astfel:

Astăzi puteți să alegeți să fiți cine doriți voi. Alegeți un personaj fictiv (din filme, cărți, povești, legende) sau persoană reală, din trecut sau din prezent, pe care să îl/o reprezentați. Imaginați-vă acum că voi, fiind personajul ales, ați plecat într-o călătorie cu un balon cu aer cald. Din cauza unei defecțiuni (sau accident), balonul începe să se prăbușească. Singura soluție este ca o parte dintre călători să fie aruncați din balon". Fiecare participant își va prinde în piept un bilețel cu numele personajului ales. Se poate stabili câți vor fi cei care pot rămâne în "balon" fără ca acesta să se prăbușească (de exemplu cinci, trei sau unul singur). Sarcina elevilor este de a găsi cât mai multe argumente, pe care să le împărtășească apoi grupului, pentru care personajul lor ar trebui să fie dintre cei care rămân în balon. Exercițiul poate fi parcurs în continuare sau putem lăsa câteva zile elevilor pentru a se documenta în legătură cu personajul ales. După ce fiecare participant a avut ocazia să își prezinte argumentele, întreg grupul (sau un juriu format din 5 elevi care nu participă la activitate) va vota cine este eliminat și cine rămâne. Elevii (sau după caz, juriul) vor trebui să motiveze pe scurt fiecare decizie.

Exemplu:

Mihai alege sa fie Hagi. El va trebui să argumenteze de ce acesta trebuie să fie cel care va rămâne în balon și nu Eminescu, Superman sau George Bush, aleși de alti elevi.

Cea de-a doua variantă a exercițiului, indicată a fi folosită la elevii mai mari, cu o oarecare capacitate de autoanaliză, are drept cerință plasarea în "balon" a propriei persoane și găsirea de argumente pentru a rămâne (calități, abilități, posibilități de afirmare etc). În rest, exercițiul se desfășoară ca mai sus.

Sugestii pentru profesori:

• încercați să nu judecați critic alegerea personajului exprimată de fiecare elev, chiar dacă aveți impresia că acesta "nu se potrivește" sau nu este suficient de "valoros", nepermițându-le nici celorlalți elevi să o facă;
• interveniți în deciziile "juriului" numai dacă aveți impresia că acestea sunt bazate pe simpatii personale și nu pe argumente aduse. Și în acest caz, aveți grijă să nu jigniți;
• încercați să-i stimulați pe elevi în a găsi argumente cât mai multe și mai puternice pentru a rămâne în balon;
• exercițiul poate fi folosit și în cadrul orelor de dirigenție, având obiectivele menționalte mai sus, dar și ca bază pentru desfășurarea lecțiilor la materii, caz în care este posibil să participe doar câțiva dintre elevii clasei (de exemplu, poate fi utilizat la orele de limbi străine, la limba română pentru caracterizarea personajelor literare etc)

preluare din Jocul de-a viața

Deseneaza dupa instructiuni

Obiective:

• dezvoltarea capacitatii de ascultare activa
• identificarea rolului intrebarilor lamuritoare atunci cand cineva explica ceva

Unul dintre elevi care se ofera voluntar este chemat in fata clasei si i se inmaneaza fisele de mai jos.

(click dreapta pe imagine --> open link in new window)

(click dreapta pe imagine --> open link in new window)

Sarcina lui este sa incerce sa explice cat mai bine colegilor desenul de pe fisa, astfel incat ei sa poata desena dupa explicatiile date.
Intr-o prima faza colegii nu au voie sa-i adreseze nici intrebare, indiferent daca au inteles sau nu, ei trebuie sa deseneze exact ce au inteles.
In faza a doua le este permis sa puna intrebari si sa ceara lamuriri colegului care explica pentru a intelege ce vrea sa spuna. Cel care explica desenul nu are voie sa "contureze formele in aer", ci poate doar sa dea explicatii verbale. De data aceasta se utilizeza a doua fisa cu desene.
In final se discuta usurinta si corectitudinea cu care au executat desenele dupa instructiuni in cele doua situatii. Se poate face o analogie cu situatii de viata in care cineva ne vorbeste, incercand sa ne explice ceva, iar noi, adesea tragem concluzii fara sa intelegem prea bine ceea ce spune si de aceea il intelegem gresit.

Sugestii pentru profesori:

• accentuati importanta dezvoltarii abilitatilor de a asculta activ la elevi, explicati-le rolul reformularilor celor spuse de cel ce vorbeste, al confirmarilor intelegerii corecte a mesajului.
• modelati contactul vizual cu vorbitorul, feed-back-ul si eventual puteti face apel si la intelepciunea populara care ne spune ca "Avem o gura si doua urechi pentru a vorbi o data si a asculta de doua ori"

preluare din Jocul de-a viata

Ce cred eu, prietenii mei, majoritatea adolescentilor?

Obiective:

• identifcarea unor convingeri personale
• compararea acestora cu alte perspective
• comunicarea de informatii despre sine

Acest exercitiu permite compararea a diverse perspective asupra aceleiasi probleme. Este un bun prilej de a identifica anumite idei care sunt vehiculate in grupurile de adolescenti si de aobserva situatii in care grupul exercita presiuni asupra opiniilor sau comportamentelor personale. Puteti sa alegeti si alte comportamente pe langa sau in locul celor incluse in fisa.
Profesorul distribuie fisele si fiecare elv va completa fisa din cele trei perspective (ce cred majoritatea adolescentilor, ce cred prietenii mei, ce cred eu)

click dreapta pe imagine --> open link in new window

O data ce toti au completat exercitiul, elevii vor impartasi colegilor de grup ce au scris fiecare din cele 8 situatii, dupa care se face o sinteza pe fiecare subgrup. Un elev din fiecare subgrup va nota pe scort pe o coala A3 parerea grupului sau si eventual purtatorul de cuvant va prezenta clasei aceasta sinteza. Dupa ce fiecare subgrup isi va prezenta opinia, se poate incepe o discutie cu privire la asemanarile si diferentele de opinii observate atat intre subgrupuri cat si intre cele trei perspective. Se poate incerca o negociere a celui mai bun punct de vedere, dar nu trebuie neaparat aduse la un numitor comun toate aceste opinii.

Sugestii pentru profesori:

• compararea diferitelor perspective poate conduce la descoperirea unor presiuni pe care grupul de prieteni le exercita asupre unui elev.
• in acest caz se paote discuta despre influenta pe care o au ceilati asupra noastra, despre stabilirea "granitelor personale", despre sustinerea punctului de vedere, despre "cum sa spunem nu" atunci cand simtim ca ceilalti ne imping sa facem ceva ce nu dorim.

preluare din Jocul de-a viata

Joc de rol

Obiective:

• dezvoltarea empatiei
• acceptarea punctelor de vedere alternative

Ceea ce se prezinta in aceasta activitate e mai mult o metoda, se poate folosi pentru un numar foarte mare de teme. Exemplificam:

Ideea activitatii este de a plasa elevii, in plan imaginar, in diferite situatii ipotetice sau reale, in care sa fie obligati sa priveasca lucrurile si sa actioneze din punctul altcuiva de vedere.
Se pot gasi multe variante de desfasurare a acestui tip de activitate, din care prezentam aici doua. Pornind de aici se pot face modificari si se pot crea noi variante de exercitii.

Varianta I

Se lucreaza cu un numar de 5-7 elevi, restul clasei fiind observatori. Dupa un anumit timp rolurile pot fi schimbate, fiind implicati si alti elevi din clasa. Acest lucru este indicat mai curand daca v-ati rezervat mai mult de o ora pentru activitate.
Se da o situatie (reala sau imaginara din viata clasei sau chiar viata personala a elevilor), elevii participanti asumandu-si fiecare rolul unei persoane implicate in respectiva situatie. Discutiile care vor urmavor fi purtate de fiecare participant din punct de vedere al persoanei pe care o reprezinta.

De exemplu, se prezinta situatia unui elev care risca sa fie exmatriculat pentru ca a batut un coleg. In acest caz, pot exista rolurile : elevul "problema", mama/tatal acestuia, dirigintele, directorul scolii, elevul agresat, mama/tatal elevului agresat. 6 elevi din clasa isi vor asuma aceste roluri, purtandu-se o discutie intre cele 6 personaje, pe tema situatiei create.

Varianta II

Se lucreaza cu toata clasa, impartita pe grupe de 5-6 persoane. Se lucreaza tot pe o situatie -problema, aleasa de comun acord cu clasa, diferenta fataa de prima varianta aparand in distribuirea rolurilor: fiecare grup din clasa va primi cate un "rol", avand sarcina de a raspunde la cateva intrebari din punct de vedere al personajului respectiv: "Care este cauza aparitiei acestei probleme?", "Ce puteam eu sa fac pentru a o preveni?", "Ce pot sa fac acum pentru a rezolva problema?". Evident, pot fi gasite si alte intrebari, in functie de situatia aleasa. De exemplu, pentru aceeasi situatie-problema prezentata inprima varianta , un grup va primi rolul elevului agresor, din punctul caruia de vedere va trebui sa raspunda la cele trei intrebari, alt grup, rolul dirigintelui etc
Discutiile se vor axa pe diferentele care apar intre punctele de vedere ale personajelor si pe motivele aparitiei acestor diferente.

Sugestii pentru profesori:

• alegeti situatiile in colaborare cu clasa, astfel incat acestea sa fie de interes pentru ei, discutarea lor fiind de asemenea utila in rezolvarea unor problemam comune
• nu impartiti rolurile pe considerente care tin de disciplina, elocventa sau potrivire cu "personajul". Incercati sa-i lasati pe elevi sa-si aleaga ei insisi un rol.
• este posibil ca unii sa isi ia rolul foarte in serios, "ambalandu-se" in discutii. Acesta este lucru pozitiv si nu este indicat sa intrerupeti prea repede discutia sau sa sutilizati o ironie excesiva - s-ar putea sa apara niste discutii interesante.
• oferiti sanse de participare si elevilor mai slabi sau cu probleme disciplinare. Un elev agresiv poate fi pus de exemplu in rolul celui agresat, al unui parinte al acestuia sau al parintelui agresorului. Aveti in vedere faptul ca scopul este de a-i determina pe elevi sa vada lucrurile si din punctul altcuiva de vedere.

preluare din Jocul de-a viata

Cum ma vad ceilati ?

Obiective:

• autocunoastere, intercunoastere
• formarea eului social

Prima parte a exercitiului se desfasoara individual: fiecare elev primeste cate o foaie A4 pe care isi trece cateva calitati personale, pe care si le considera mai importante. dupa aceasta prima parte, foaia fiecaruia este lipita cu scotch (sau cu un ac de gamalie) de spatele hainei pe care o poarta. Hartia este prinsa cu fata in jos astfel incat sa nu se vada calitatile scrise de fiecare. Toti elevii se plimba apoi prin sala de clasa, fiecare trebuind sa scrie pe spatele fiecaruia cat o calitate, un lucru pozitiv despre persoana respectiva.
Astfel daca in clasa sunt 30 de elevi fiecare dintre ei va trebui sa aiba 29 de calitati scrise pe foaia pe care o are lipita pe spate.
Cand toata lumea a apucat sa completeze foile, acestea sunt desprinse si fiecare poate vedea ceea ce i-au scris colegii. Este bine sa lasam cateva minute pentru ca elevii sa aiba timp sa-si citesca foile.
Exercitul nu se termina aici. In faza urmatoare, elevii sunt indemanti sa compare, fiecare pentru sine, calitatile scrise de ei insisi cu cele scrise de catre colegi. Cativa participanti, voluntari, vor fi invitati sa citesca ceea ce au pe foaie. In discutiile ulterioare se analizeaza diferentele sau asemanarile care apar intre o parte si alta a foii, posibile cauze ale acestora.

Sugestii pentru profesori:

• acordati-le 10 minute pentru discutii.
• terminat doar dupa prima parte, exercitiul ii poate lasa pe unii nedumeriti; ii poate afecta chiar intr-un sens negativ, daca de exemplu calitatile considerate de ei importante nu au fost mentionate de catre colegi
• in cadrul discutiilor puteti avansa chiar dumneavoastra anumite idei, intrebari, teme de dezbatere, daca aceste nu vin partea clasei. De exemplu:

1. ne vedem colegii doar intr-un anumit context, la scoala, de aceea este uneori greu sa ii cunoastem mai bine;
2. colegii cunosc despre noi numai ceea ce aratam; putem avea multe alte calitati, pe care colegii sa nu le cunoasca pentru ca le tinem intr-un fel ascunse, nu le aratam altora
3. de ce este important sa ne cunoastem mai bine colegii? (aproape jumatate din timpul pe care nu il dormim il petrecem la scoala)
4. cum putem sa ne cunoastem mai bine colegii?

• dati de la inceput instructia de a scrie numai lucruri pozitive si circulati si dumneavoastra prin sala in timpul exercitiului, pentru a preveni eventuala aparitie pe hartie a unor cuvinte jignitoare. La o anumita varsta efectul unei glume proaste din partea unui coleg sau al unei insulte - chiar daca neintentionata- poate fi deosebit de negativ asupra stimei de sine.

preluare din Jocul de-a viata

Ghici cine sunt?

Obiective

• autocunoastere/intercunoastere
• dezvoltarea abilitatii de autoprezentare

Pentru inceput, fiecare elev primste cate un biletel (este bine ca aceste biletele sa fie identice), pe care isi va face o scurta caracterizare, de cateva randuri, evitand insa enumerarea unor trasaturi/caracteristici fizice. Fiecare isi scrie numele pe biletel. Aceasta prima erapa nu trebuie sa depaseasca 10 minute, pentru a ramane timp suficient pentru faza urmatoare.
Intr-o prima varianta, biletelel sunt adunate si introduse intr-o cutie . Profesorul va extrage cate un bilet si va citi continutul cu voce tare, fara a spune insa si numele de pe bilet. Clasa are rolul de a ghici cine a scris biletelul si de a argumenta alegerea.
O alta varianta a jocului s-ar desfasura in felul urmator: clasa este impartita in doua grupe fiind puse in cutii separate . Cei care trebuie sas ghiceasca cui ii apartine fiecare bilet sunt cei din grupa cealalta, care au un anumit timp (de exemplu 1 minut) pentru a se consulta asupra alegerii. castiga grupa care a ghicit cui apartin cele mai multe caracterizari.

Sugestii pentru profesori:

• cand cititi biletele extrase din cutie incercati sa nu sugerati daca este vorba despre o fata sau un baiat; spuneti clasei ca veti citi biletele utilizand acelasi gen (masculin de exemplu)
• discutiile ulterioare jocului pot porni de la intrebari de genul: "de ce credeti ca la unii colegi ati stiut despre cine era vorba si la altii nu?", "cum v-ati simtit daca ati fost identificat? Dar daca nu?", "Cum credeti ca putem recunoaste mai bine pe cineva?"etc
• nu permiteti clasei sa critice sau sa comenteze carcaterizarile facute de colegi - acest lucru ar avea un efect deosebit de negativ asupra stimei de sine a unora dintre elevi
• in cazul in care alegeti varianta concursului, spuneti clasei acest lucru doar dupa ce au terminat de scris caracterizarile - altfel, pot incerca sa induca deliberat in eroare "grupa adversa", denaturand astfel scopul exercitiului.

preluare din Jocul de-a viata

Linia vietii

Obiective:

• indentificarea evenimentelor importante de pe parcursul vietii
• compararea unor perspective diferite asupre lumii la varste diferite
• compararea traseului personal cu experientele celorlati

Pe o coala de hartie format A4 orientata pe orizontala fiecare elev deseneaza o linie pe care marcheaza la inceput momentul nasterii sale si undeva momentul prezent, dupa care marcheaza, utilizand creioane colorate evenimetele importante din viata sa, atat cele pozitive (in partea de sus a liniei) cat si pe cele negative (in partea de jos a liniei). Ulterior se poate realiza o discutie pe grupuri mici in care fiecare elev va expune pe rand ceea ce a desenat (doar ceea ce doreste sa impartaseasca cu ceilalti). In ambele modalitati de realizare a exercitiului se recomanda faza ultima in care se discuta cu toti elevii semnificatia acestor evenimente pe care le-au semnalat ca fiind cele care i-au marcat, de ce un anumit eveniment este important pentru cineva si uitat de altcineva, de ce acelasi eveniment are ecouri emotionale diferite, si cum ar fi mai bine sa gandim sau sa ne comportam in situatii de esec, respectiv de succes.

Observatii pentru profesori:

• orientati discutia spre utilitatea gandirii pozitive in situatii de esec, respectiv spre acceptarea meritelor personale in cazuri de succes, precum si spre identificarea modului in care elevii au actionat atunci cand au inregistrat succes, respectiv ce ar fi putut sa faca diferit in cazuri de esec.

Preluare din Jocul de-a viata

Portofoliul profesorului

Toate materiale unui pedagog se acumulează în portofoliul său. Portofoliul ar trebui să conţină:

Partea I: Date personale

• Structura anului şcolar.
• Încadrarea (clase, nr. de ore).
• Orarul.
• Fişa postului.
• Calendarul activităţilor pe anul în curs.
• Curriculum vitae.

Partea II-a.: Activitatea la catedră

• Programa şcolară.
• Microprogramele pentru opţionalele propuse.
• Planificarea materiei (planificarea anuală şi pe unităţi de învăţare).
• Proiecte didactice.
• Teste de evaluare (teste predictive, rezultatele acestora şi observaţiile/concluziile ce se impun, testele sumative pentru fiecare unitate de învăţare sau testele date la sfîrşit de semestru sau an şcolar).
• Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, referatelor, eseurilor şi portofoliilor întocmite de elevi).
• Fişe de lucru (pe clase, pe nivel de performanţe vizat).
• Catalogul profesorului.
• Programa de pregătire pentru recuperarea cunoştinţelor.
• Lista materialului didactic existent.
• Fise cu asistente la ore.

Partea III-a: Performanţe

• Calendarul olimpiadelor şcolare.
• Descriptori de performanţă.
• Subiecte propuse.
• Tabel nominal cu elevii selecţionaţi şi pregatiţi pentru aceste concursuri.
• Planificarea pregătirii suplimentare şi prezenţa la pregătiri.
• Rezultatele obţinute la diferite faze.

Partea IV-a: Proiecte personale

• Cuprinde lista cu proiecte sau chiar proiectele pe care ni le-am propus pe o anumită perioadă.

Partea V-a: Perfecţionare

• Evidenţa clară a activităţilor de perfecţionare organizate la nivelul unitaţii de învăţămînt (catedra, consilii profesorale, diplome, certificate).

Partea VI-a: Materiale

• Scrisori metodice, regulamente, publicaţii, adrese, etc.

Partea VII-a: Activitatea ca diriginte

• Caietul dirigintelui
• Fişe personale ale elevilor.
• Comitetul de părinţi pe clasă.
• Reprezentanţii Consiliului elevilor.
• Planificările activităţilor curriculare şi extracurriculare.
• Tabel cu elevii problemă.
• Graficul şi tematica consiliului clasei.
• Graficul şi tematica şedinţelor cu părinţii.

Cine sunt eu?

Obiective:

• explorarea sentimentelor proprii, a viziunii interioare despre sine
• comparara ideilor si valorilor proprii cu cele ale altor persoane

Se inmaneaza fiecarui participant cate o coala de hartie si se pun la dispozitie materiale. Daca acest lucru nu este posibil, se va cere anticipat elevilor sa aduca materialele necesare pentru realizarea exercitiului. Li se explica faptul ca vor avea de facut un colaj/desen care sa le ofere celorlalti o idee despre cine sunt ei. Se pot folosi simboluri, cuvinte, desene. Dupa ce colajele au fost realizate se vor solicita voluntari care vor prezenta clasei colajele, explicand de ce au ales anumite culori, imagini, simboluri etc. Se pot reliefa asemanarile/deosebirile cu alti colegi, dar si aspectele originale. Colegii sunt incurajati sa-i adreseze intrebari celui care prezinta, pentru a afla detalii suplimentare. Elevii pot fi intrebati daca a fost usor sau dificil de reallizat plansele si de ce, care au fost lucrurile comune care au aparut si daca acestea sunt comune si cu caracteristicile altor tineri. In final se poate discuta daca acest exercitiu i-a ajutat sa se cunoasca mai bine si ce anume au aflat despre propria persoana datorita acestui exercitiu.

Sugestii pentru profesori:

• daca timpul nu permite realizarea colajelor in clasa, se poate cere elevilor sa se realizeze acasa si doar sa se faca prezentarea lor la ora de dirigentie si sa se discute pe marginea lor
• aceasta activitate le permite elevilor sa isi explorere adevarata personalitate si apoi sa impartaseasca celorlalti ceva despre sine; de asemenea le oferea sansa de a-si explora sentimentele si perceptia interioara si sa afle ca ceilati au valori si viziuni asemanatoare.
• este oferita posibilitatea formarii unei "echipe"

preluare din Jocul de-a viata

Variantă a acestui exercițiu:

Creați o poezie, completând versurile:

Eu sunt…
Aş vrea să ştiu…
Aud …
Văd…
Vreau…
Eu sunt…

Mă prefac …
Simt …
Ating…
Mă îngrijorează…
Plâng…
Eu sunt …

Ştiu…
Spun…
Visez…
Mă străduiesc…
Sper…
Eu sunt…

(preluare  e-consiliere, Lecția de poezie)

Ce cred eu?

Obiective:

• descrierea propriei persoane din diverse perspective
• identificarea divergentelor de opinii parinte-copil din perspectiva copilului sau divergentele cu alte persoane
• comunicarea de informatii despre sine

Rolul exercitiului este de a-l pune pe elev sa se priveasca pe sine din mai multe puncte de vedere (de preferinta ale unor persoane semnificative). Adesea conflictele intre adolescenti si parinti se datoreaza perspectivelor diferite si ireconciliabile asupra lucrurilor. De multe ori parintele nu isi cunoaste indeajuns copilul, nu-i stie temerile nici meritele, iar o data cu adolescenta aceasta discrepanta se accentueaza. Adolescentul nu se pune nicodata in locul parintelui, ii este greu sa comunice despre problemele care-l framanta si cauta intelegere si reconoastere in grupul de prieteni.

Profesorul distribuie fisele si solicita ca fiecare elev sa completeze afirmatiile din fisa din trei perspective:

• cum ar raspunde el
• cum ar raspunde mama de spre el
• cum ar raspunde tata despre el

Se poate completa si din persectiva altei persoane (prieten, coleg de banca etc)

click dreapta pe imagine --> open link in new window

Dupa completarea fiselor de catre toti elevii se va realiza o discutie pe grupuri in care elevii vor impartasi colegilor de grup raspunsurile date. Acesta etapa se recomanda a fi urmata de sintetizarea informatiilor pe grupe si prezentarea lor clasei, respectiv o discutie cu intreaga clasa.
Ca mediator incurajati elevii sa compare perspectivele si in cazul in care apar diferente, sa discute impactul pe care il au acestea asupra relatiilor cu persoanele respective, precum si ce sugestii de remediere a efectelor negative pot gasi.

Sugestii pentru profesori:

• dirijati discutia spre analiza diferentelor care apar intre perspective si eventualele cauze care le-au determinat
• se poate extinde discutia la "imaginea" pe care o aratam altora (parinti, prieteni, colegi) si imaginea pe care o avem noi despre propria persoana, respectiv care sunt efectele diferentelor intre acestea.

preluare din Jocul de-a viata

Ceea ce am facut

Obiective:

• identificarea unor situatii pozitive, de succes personal
• comunicarea de informatii despre sine

Exercitiul de fata cere elevilor sa se gandeasca atat la "succesele mari" cat si la "micile reusite". Fiecare elev va primi fisa si va completa cele 6 casute ale acesteia:





Daca sunt elevi care nu gasesc ce sa scrie in vreo rubrica, incercatisa-i faceti sa se gandeasca de ce le e asa de greu sau de ce nu considera ca se pot si mandri de ceva sau de ce nu fac complimente altora.

Discutia poate ajunge la diferenta intre mandria realista (stima de sine) si orgoliu (in special la elevii mari), la importanta (re)cunoasterii meritelor personale si punerii in evidenta a calitatilor. Se poate realiza o discutie si pe subgrupuri in care fiecare fiecare elev din grup va prezenta colegilor ce a scris, unul dintre ei va face o sinteza a informatiilor prezentate si un purtator de cuvant (de preferat altul decat cel care a facut sinteza) va prezenta clasei discutiile din grup. Discutia finala se va face cu intreaga clasa.

Sugestii pentru profesor:

• incurajati elevii sa vorbeasca despre succesele lor; in viata, vom fi pusi de multe ori in situatia "de a ne vinde" (atunci cand mergem la un interviu de exemplu) si de aceea e important sa ne cunoastem punctele tari si calitatile pe care ne putem baza.
• antrenati in discutie toti elevii, fiindca in fiecare clasa exista elevi mai vorbareti, care domina discutia, dar este important sa le oferim si celor mai tacuti sansa de a vorbi.

preluare din Jocul de-a viata

Analiza mea SWOT

Obiective:

• descrierea propriei persoane
• cântărirea aspectelor pozitive și a celor negative
• comunicarea de informații despre sine

Profesorul distribuie elevilor fișele, dându-le instrucțiunea de a competa individual spațiile libere.

click dreapta pe imagine --> open link in new window

Dacă elevii sunt organizați pe grupe, după ce au terminat de completat singuri fișele, fiecare elev va împărtăși celorlati colegi de grup răspunsurile sale. Se poate începe o discuție cu toată clasa despre cât le-a fost de greu/ușor să realizeze acest exercițiu și de ce este important să ne cunoaștem pe noi înșine și să putem împărtăși punctele tari/slabe celorlați.

Se înceară plasarea discuției pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puțin pozitive ale propriei persoane. De exemplu, dacă un elev a scris "Nu sunt punctual" se poate discuta alternativa "... dar pot sa devin punctual ..." accentuând ideea că multe dintre aspectele mai puțin pozitive pot fi schimbate dacă ne propunem acest lucru.

Sugestii pentru profesor:

• discuția să fie dirijată pe valoarea asemănărilor și deosebirilor dintre oameni, precum și pe importanța autocunoașterii
• este posibil ca anumitor elevi să le fie greu să completeze spațiile libere sau să împărtășească celorlați ceea ce au scris; nu-i fortați. Dacă se creează astfel de situații solicitați câtiva voluntari să prezinte clasei răspunsurile lor.

preluare din Jocul de-a viața

Stima mea de sine

Obiective

• descrierea propriei persoane
• cantarirea aspectelor pozitive si a celor negative
• comunicarea de informatii despre sine

Fiecare elev primeste o fişa si va bifa adjectivele care-l descriu cel mai bine.

Click dreapta pe imagine --> open link in new window

Fiecare elev primeste fişa, si va bifa adjectivele care-l descriu cel mai bine. Insumarea adjectivelor va oferi o oglinda a imaginii de sine a elevilor. Este posibil ca unii elevi sa aleaga preponderent cuvinte negative, caz in care se poate solicita colegului de banca sa marcheze adjectivele care considera ca-l descriu si elevul in cauza va realiza acelasi lucru pentru acesta astfel incat elevii sa poata compara perspectiva lor asupra propriei persoane cu a altora. Li se poate cere elevilor sa-si motiveze alegerile facut. Exercitiul se poate desfasura pe grupuri de 4-6 elevi in care fiecare va completa individual fisa, dupa care ei vor povesti intre ei ce au scris. Se identifica aspectele comune si diferite ale membrilor grupului, iar un reprezentant algrupului va prezenta clasei caracteristicile grupului sau. Se poate discuta cu clasa ce se poate face pentru a remedia anumite aspecte mai putin pozitive. De exemplu daca un elev a marcat "singur" discutia poate continua pe tema "cum putem sa ne facem prieteni?"

Sugestii pentru profesori:

• ca mediator, incercati sa accentuati calitatile elevilor, precum si importanta unei imagini de sine pozitive. Adolescentii mai degraba isi vad defectele decat partile pozitive, multi dintre ei fiind foarte complexati in ciuda atitudinii ostentative pe care o afiseaza.

preluare din Jocul de-a viata

Plicul cu fapte bune

Obiective:

• valorizarea faptelor pro-sociale
• cresterea stimei de sine, evidentierea calitatilor personale

Elevii sunt indemnati sa se gandeasca la un lucru bun pe care l-au facut in ultima vreme. Dupa un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rand, fapta buna. Chiar daca vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui sa prezinte doar o singura fapta, cea care i se pare lui mai importanta.

La clasele mici, dupa aceasta etapa li se poate cere elevilor sa realizeze un desen in care vor reprezenta fapta buna pe care a povestit-o. Elevii vor primi de la profesor coli A4, si vor folosi creioane colorate.

Apoi, fiecare elev va primi cate un plic in care sa isi puna desenul. Plicul e bine sa fie personalizat si va reprezenta "plicul cu fapte bune al elevului X". Elevii vor fi indemnati ca de acum inainte, pentru fiecare fapta buna sa realizeze un desen care se va pastra in plicul fiecaruia. La elevii mai mari se poate exclude desenul dar li se poate cere sa scrie o compunere cu fapta cea buna.

Elevilor li sa va spune ca trebuie sa aiba grija de plicurile lor fiindca ele sunt niste documente importante, si li se va cere ocazional sa prezinte faptele bune, sau cate fapte bune au reusit sa realizeze intr-un anumit interval de timp.

Sugestii pentru profesori:

• indemnati fiecare copil sa scrie cate o fapta buna, chiar daca e vorba despre un lucru marunt, care pentru unii par neimportante. Accentuati ca nu trebuie sa fie lucruri/fapte deosebite - astfel ca fiecare elev sa aiba ceva de impartasit
• anuntati elevii ca vor putea sa prezinte desenele la sfarsitul orei - vor fi mai motivati sa lucreze.
• cereti-le ca periodic sa isi completeze plicul cu fapte bune; daca observati comportamente laudabile, sugerati dumneavoastra respectivului sa puna si aceasta fapta in plic.
• la sfarsit de semestru cereti elevilor sa prezinte plicul. Laudati-i pe cei care au completat plicul, eventual se poate acorda si o diploma celui care a realizat cele mai multe fapte bune.
  

preluare din Jocul de-a viata

Carti utile in pregatirea orelor de dirigentie

Va puteti face o idee despre astfel de carti aici .

O culegere interesanta si aici .

Eu va recomand:

• Gabriela Lemeni, Mircea Miclea - Consiliere si orientare. Ghid de educatie pentru cariera, Editura Cognitrom
• Gabriela Lemeni, Loredana Mihalca, Codruta Mih - Consiliere si orientare. Activitati pentru clasele I-IV, Editura Cognitrom.
• Gabriela Lemeni, Mihaela Porumb - Consiliere si orientare. Activitati pentru clasele V-VIII, Editura Cognitrom
• Gabriela Lemeni, Anca Tarau - Consiliere si orientare. Activitati pentru clasele IX-XII, Editura Cognitrom
• Veronica Bogorin, Ruxandra Tudose - Jocul de-a viata - Editura Eikon

Caietul dirigintelui

Pe piata exista mai multe modele de "Caiet al dirigintelui" (pot fi comandate si de pe Internet)

1. Traian Cosma - Caietul dirigintelui, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2005

2. Adriana Rotaru,Elena Vais - Caietul Dirigintelui pentru gimnaziu, Editura Arves, 2007

3. Daniela Salagean, Dorin Pintilie, Mariana Pintilie - Managementul activitatilor educative - ghidul si caietul profesorului diriginte, Editura Eurodidact, Cluj Napoca

Si pe site-ul didactic.ro exista modele de caiet al dirigintelui, se pot descarca de aici , aici sau de aici.

Programa ariei curriculare Consiliere si orientare

Se poate descarca de aici