Situatii problema

Obiective
  • luarea de decizii, problematizare
  • analiza unor situatii concrete

Aceasta activitate reprezinta mai mult o metoda decat un exercitiu ca atare, putand fi utilizata in aproape oricare tema. Poate reprezenta de multe ori chiar un "colac de salvare", atunci cand nu stim cum am putea prezenta interactiv si modern un subiect mai putin interesant sau cand pur si simplu nu ne-am pregatit din timp.
Activitatea incepe cu impartirea elvilor pe grupe (in general patru), dupa care fiecare grupa va primi cate o situatie problema pe care trebuie sa o discute. Astfel de situatii pot fi reale, cautate in experienta clasei, individuala a elevilor, in experienta dumneavoastra ca dascal sau imaginare, create de asa natura incat sa raspunda temei aflate in discutie.

De exemplu:
In cadrul temei de siguranta rutiera, in loc sa prezentam doar expozitiv regulile de circulatie, putem gasi cateva intamplari (povestiri) pe care sa le dam elevilor spre discutare : despre un copil care a fost accidentat de o masina cand a iesit grabit de la scoala, despre altul care nu a fost atent cu bicicleta si a lovit o masina parcata si a fost aruncat de pe bicicleta, un baiat cu rolele care a iesit in viteza de pe o alee pe o strada circulata etc
Din astfel de intamplari, elevii vor extrage apoi singuri regulile de circulatie, dumneavoastra intervenind doar pentru eventuale corecturi sau completari.
Pe grupe, elevii vor primi nu doar cate o astfel de situatie, ci si indicatii clare asupra a ceea ce vor avea de facut. Astfel, elevii pot primi o intamplare neterminata, ei avand sarcina de a gasi mai multe posibile urmari si de a analiza in ce conditii apare fiecare urmare.
De exemplu: Andrei, in varsta de 12 ani a intarziat in parc mai mult decat avea voie. de teama sa nu fie pedepsit de parinti, aluat-o la fuga spre casa, fara sa mai astepte la semafoare. Ce se poate intampla in continuare?
Situatia poate fi completa, elevii primind intrebari la care trebuie sa raspunda : "Ce altceva se putea intampla?", "Ce ar fi trebuit sa faca personajul?", "Ce a gresit el?", "Ce ar fi trebuit sa faca parintii lui?", "Dar profesorii?" etc
Ultima faza a exercitiului consta in discutii asupra rezultatelor la care s-a ajuns. Fiecare grupa isi alege un "purtator de cuvant" care prezinta intregii clase activitatea grupei sale . Ceilalti sunt apoi indemnati sa vina cu completari, comentarii.

Sugestii pentru profesori:
  • chiar daca in exemplele de mai sus nu sunt datae povestirile complete, incercati sa "brodati" cat mai mult pe marginea subiectului. Cu cat povestirea este mai "vie", mai reala, cu atat mai incitati vor fi elevii in a o discuta. Vedeti ca model exercitiul Scrisori la redactie.
  • putem prezenta aceste intamplari ca fiind reale (intampalte cu cativa ani in urma, in alta scoala, in alta clasa, in alt oras, citite din ziar etc). Astfel impactul este mult mai mare asupra elevilor, mai ales in cazul celor mai mici.
  • merita sa intervenim in discutiile finale doar daca elevii nu reusesc sa traga concluziile sau sa ajunga la punctele esentiale ale temei.
preluare din Jocul de-a viata

Alege si povesteste

Obiective:
  • dezvoltarea capacitatii de exprimare a unor preocupari, sentimente, dorinte
  • dezvoltarea empatiei

Pentru inceput este afisata in fata clasei o imagine (o fotografie) reprezentand un grup de copii sau tineri (in functie de varsta pe care o au participantii la exercitiu).
Elevii sunt apoi indemnati sa aleaga fiecare cate un persoanj din imagine, fara a da alte sugestii despre cum sa faca alegerea. Este de asteptat oricum ca elevii sa aleaga un personaj despre care au impresia ca le este intr-un fel asemanator, cu care au cate ceva in comun. Chiar daca observam acest lucru, nu este indicat a-l face public: de multe ori alegerea dupa criteriul asemanarii percepute nu este constienta, acest fapt contribuind chiar la succesul exercitiului (exprimarea unor sentimente, nevoi, preocupari se paote face indirect, prin intermediul personajului).
Dupa ce toti elevii au ales cte un prsonaj, fiecare are sarcina de a raspunde la cateva intrebari, din punctul de vedere al acestuia (intrebarile pot fi schimbate, in functie de ceea ce dorim sa aflam):
  • ce simte personajul ales despre tine?
  • ce il/o preocupa?
  • ce isi doreste (de la scoala, colegi, familie etc)?
  • ce l-ar ajuta/ ar ajuta-o?
Dupa ce fiecare a raspuns pentru sine (de preferat in scris) la aceste intrebari, se discuta cu intreg grupul rezultatele, comparandu-se raspunsurile date de diferiti elevi pentru acelasi personaj si analizandu-se cauzele eventualelor diferente aparute. De aici, in functie de timpul disponibil, pot aparea si alte discutii, legate de valori personale, diferente de caracter, personalitate, idealuri.

Sugestii pentru profesori:
  • este foarte bine si daca utilizati alt desen sau fotografie, cu cinditia ca personajele din imagine sa fie clar reprezentate (sa nu fie foarte mici sau imaginea sa fie voalata) si sa fie suficient de variat, de diferite, incat participantii sa aiba de unde alege.
  • pe cat posibil, nu sugerati direct elevilor ce personaj din imagine sa aleaga. Daca observati totusi ca exista personaje esentiale (cu carcateristici care credeti ca marita discutate) care nu sunt alese, puteti sugera alegerea lor adresandu-va clasei intregi, nu unui anume elev.
  • explicati elevilor ca pentru reusita exercitiului este necesar sa reuseasca sa intre in pielea personajului cat mai bine, de exemplu ca un actor intr-un film.
  • discutiile din finalul exercitiului si explicarea scopului (obiectivelor) acestuia sunt deosebit d importante (scopul poate fi identificat si de catre elevi, mai ales daca acestia nu sunt total straini fata de acest tip de activitate)
preluare din Jocul de-a viata
voi reveni cu imaginea

Povestea noastra

Obiective:
  • autocunoastere, autoprezentare
  • colaborare in cadrul grupului, integrare in grup

Fiecare copil primeste un biletel pe care va desena un obiect, un loc sau o imagine care sa il caracterizeze, sa il reprezinte. Dupa acordarea a catorva minute pentru gandire si desen, fiecare va arata clasei desenul, explicand in acelasi timp de ce a ales respectiva imagine, ce semnificatie are pentru el.
Copii vor fi apoi impartiti pe grupe cat mai eterogene (4-5 grupe, in functie de numarul copiilor din clasa), fiecare grupa primind apoi sarcina de a compune o poveste in care sa apara toate simbolurile membrilor.
Exercitiul va fi urmat de discutii, in care se analizeaza rolul activitatilor parcurse.

Sugestii pentru profesori:
  • ideea de baza care se poate desprinde din discutiile ulterioare exercitiului este aceea de dihotomie individualitate/colectivitate. Se intentioneaza ca elevii sa constientizeze faptul ca, desi fiecare este deosebit, diferit (simbolurile alese sunt diferite), toti se incadreaza si traiesc intr-o colectivitate, societate - incepand cu familia, prietenii, colegii si asa mai departe. Astfel personalitatea fiecaruia poate fi valorificata, contribuind la sporirea diversitatii. Utilizand un limbaj adecvat varstei copiilor s epoate pune o intrebare de genul: "Daca ati fi ales cu totii acelasi simbol, de exemplu un copac, ar mai fi iesit o poveste asa de interesanta? Ce concluzie putem trage de aici?"
  • pentru a spori diversitatea, instructia initiala poate include sugestia ca fiecare sa aleaga un simbol deosebit, cat se paote de particular, pentru propria persoana.
preluare din Jocul de-a viata