Teacher's corner/Colțul profesorului: august 2026

Fiecare piesă contează – de la "EU" la "NOI"

„Fiecare piesă contează. Împreună formăm clasa noastră!”

Această activitate se desfășoară în două etape, la începutul și la finalul anului școlar, și urmărește autocunoașterea, cunoașterea colegilor și consolidarea sentimentului de apartenență la colectivul clasei.

Prima zi de școală – „Așa mă văd eu”

La începutul anului școlar, fiecare copil primește o piesă de puzzle pe care își scrie numele și câteva informații despre el:

lucrurile care îi plac;
pasiunile sale;
o calitate care îl reprezintă;
ceva ce îl face unic;
o dorință sau un obiectiv pentru noul an școlar.

Piesa este apoi colorată și decorată în funcție de personalitatea copilului. Toate piesele sunt reunite într-un puzzle comun, care poate fi expus în sala de clasă sub mesajul:

„Fiecare piesă contează. Împreună formăm clasa noastră!”

Puzzle-ul devine imaginea clasei la început de drum: copii diferiți, cu interese, calități și visuri diferite, care își găsesc locul într-un întreg.

Ultima zi de școală – „Așa mă văd colegii mei”

La finalul anului școlar, activitatea este reluată, dar perspectiva se schimbă. De această dată, fiecare copil primește o piesă care poartă numele unui coleg și scrie despre acesta:

o calitate pe care a descoperit-o pe parcursul anului;
un lucru pe care îl apreciază la el;
o amintire frumoasă trăită împreună;
un mesaj de încurajare sau o urare pentru vacanță și pentru anul următor.

Mesajele trebuie să fie pozitive, sincere și respectuoase. Piesele sunt din nou decorate și reunite într-un al doilea puzzle al clasei.

Acesta poate fi expus sub mesajul:

„Am început ca piese diferite. Am încheiat anul formând un întreg.”

Prima zi de școală / Ultima zi de școală

Cele două puzzle-uri se așază unul lângă altul:

PRIMA ZI DE ȘCOALĂ – „Așa mă văd eu”
ULTIMA ZI DE ȘCOALĂ – „Așa mă văd colegii mei”

Compararea lor oferă copiilor ocazia de a observa cum s-au schimbat, ce au descoperit unii despre ceilalți și cât de bine au ajuns să se cunoască.

Activitatea poate fi încheiată printr-o scurtă discuție, pornind de la câteva întrebări:

Ce ai descoperit despre tine în acest an?
Te-au surprins cuvintele scrise de colegul tău?
Ce calitate au observat ceilalți la tine?
Ce s-a schimbat între prima și ultima zi de școală?
Cum ai contribuit tu la puzzle-ul clasei?

În prima zi ne-am prezentat așa cum ne vedeam noi. În ultima zi am aflat cum ne-au cunoscut colegii. Între cele două momente se află un an de experiențe, prietenii, provocări, descoperiri și amintiri construite împreună.

Fiecare copil este o piesă unică. Fără el, puzzle-ul clasei nu ar fi complet.

Resurse: - piese puzzle format .pdf

(Imagini preluate de pe Internet)

La revedere, școală! Bun venit, viitor!

O idee frumoasă pentru ultima oră de dirigenție este să le oferim tuturor copiilor din clasă ocazia de a se vedea, măcar pentru câteva clipe, în profesia la care visează.

Cu ajutorul inteligenței artificiale, fiecare elev poate primi o imagine a sa din viitor: medic, profesor, inginer, arhitect, programator, artist, sportiv, polițist, antreprenor sau orice altceva își dorește să devină. Activitatea poate fi completată printr-o scurtă prezentare în care copiii să vorbească despre visurile lor, despre calitățile pe care le au și despre pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru a le transforma în realitate.

O asemenea experiență ar putea transforma ultima oră de dirigenție într-un moment emoționant și memorabil. Copiii ar încheia anul școlar nu doar privind în urmă la ceea ce au realizat, ci și înainte, spre ceea ce ar putea deveni.

Uneori, primul pas către împlinirea unui vis este să reușești să te vezi trăindu-l. Iar rolul nostru este să îi ajutăm pe copii să creadă că, prin încredere, perseverență și muncă, pot ajunge acolo unde își doresc.

(Imagini preluate de pe Facebook)

Femei si fete care au schimbat lumea - Elena Caragiani-Stoenescu

România i-a spus „nu”. Franța i-a dat aripi: povestea primei românce pilot

La începutul aviației, când zborul era încă o aventură rezervată aproape exclusiv bărbaților, o româncă a decis că locul ei este la manșa unui avion.

Elena Caragiani-Stoenescu, născută la Tecuci în 1887, avea să devină prima femeie aviator din România.

Pasionată de zbor, în 1912 a început pregătirea în aviație și a urmat cursurile Școlii de Pilotaj a Ligii Naționale Aeriene de la Băneasa. Numai că drumul spre brevet s-a lovit de mentalitatea vremii: autoritățile române i-au respins cererile pentru obținerea licenței de pilot.

Elena nu a renunțat.

A plecat în Franța și și-a continuat pregătirea la școala civilă de aviație de la Mourmelon-le-Grand. Pe 22 ianuarie 1914 a obținut brevetul internațional de pilot aviator nr. 1591.

La acel moment, femeile care pilotau avioane puteau fi numărate aproape pe degete.

S-a întors în România cu brevetul în buzunar, dar nici atunci nu și-a găsit locul în aviația românească. Cariera ei avea să continue pe alte drumuri, inclusiv în presă, unde a realizat reportaje și a călătorit în numeroase țări.

Elena Caragiani-Stoenescu a murit în 1929, la numai 41 de ani, și este înmormântată la Cimitirul Bellu din București.

Astăzi, numele ei rămâne legat de una dintre cele mai frumoase premiere ale aviației românești.

România nu a vrut să-i dea brevetul. Ea a plecat și l-a obținut singură.

Câți dintre voi știați povestea Elenei Caragiani?
(preluare de pe Facebook)

Început

Diploma absolvenților

Idee cadou:

De pe Internet:

Alfabetul calităților clasei noastre – o lecție despre autocunoaștere și aprecierea celorlalți

Cum îi putem ajuta pe elevi să descopere lucrurile frumoase pe care le văd unii în ceilalți? Dar să privească, la rândul lor, cu mai multă încredere spre propriile calități?

Pornind de la aceste întrebări, am realizat la ora de Consiliere și dezvoltare personală, la clasa a V-a, activitatea „Alfabetul calităților clasei noastre”. Mi-am dorit o activitate simplă, dinamică și pozitivă, în care elevii să vorbească despre calități nu doar la nivel teoretic, ci raportându-se la colegii lor și, în final, la propria persoană.

1. Explozia calităților

Lecția a început sub forma unui joc pe echipe: „Explozia calităților”.

Cu ajutorul unei roți digitale, am extras diferite litere ale alfabetului, iar provocarea echipelor a fost să găsească într-un timp cât mai scurt cât mai multe cuvinte care exprimă calități umane și încep cu litera respectivă.

Regula principală a fost foarte simplă: folosim doar cuvinte în limba română, cu sens pozitiv.

Pentru fiecare cinci calități identificate pentru o literă, echipa primea un punct.

Cuvintele au fost introduse direct în Padlet, fiecare literă având propriul spațiu. Treptat, din contribuțiile elevilor s-a construit „Alfabetul calităților clasei noastre”.

Activitatea a fost și un bun prilej de îmbogățire a vocabularului. Am discutat semnificația unor cuvinte, am verificat dacă exprimă într-adevăr calități și am încercat să găsim variante cât mai diverse.

2. Ce calități văd eu în colegii mei?

În cea de-a doua parte a activității, perspectiva s-a schimbat.

În Padlet, fiecare elev avea propriul bilet. Cu ajutorul unei alte roți digitale – Roata Numelor – fiecare elev a primit aleatoriu numele unui coleg.

Cerința a fost:

Alege 2–3 calități care crezi că i se potrivesc colegului tău. Încearcă să nu repeți mereu aceleași cuvinte și folosește numai cuvinte frumoase și respectuoase.

Elevii s-au putut inspira din alfabetul construit împreună. Am repetat extragerea astfel încât elevii să primească mai multe aprecieri din partea colegilor. În felul acesta, alfabetul realizat în prima parte a lecției a devenit un instrument pe care elevii l-au folosit pentru a-i privi cu atenție pe cei din jurul lor.

3. Cum mă văd ceilalți?

A urmat partea de reflecție.

Fiecare elev și-a citit propriul bilet și a descoperit calitățile pe care colegii le-au asociat cu el.

Am discutat pornind de la câteva întrebări:

Ce calitate apare cel mai des?
Te regăsești în cuvintele scrise de colegi?
Ai descoperit o calitate la care nu te-ai fi gândit?
Cum te-ai simțit citind lucrurile frumoase pe care ceilalți le-au scris despre tine?
De ce este important să spunem și lucrurile bune pe care le observăm la cei din jur?

Mi s-a părut important ca activitatea să nu rămână doar la nivelul unui joc de cuvinte. Elevii au avut astfel ocazia să compare imaginea pe care o au despre ei înșiși cu imaginea pozitivă pe care ceilalți o au despre ei.

4. Portretul meu din cuvinte – caligrama

Activitatea continuă și acasă, printr-o sarcină creativă.

Fiecare elev va alege câteva dintre calitățile pe care colegii le-au scris despre el și va realiza un „portret din cuvinte” sub forma unei caligrame.

Caligrama este un desen realizat din cuvinte, iar forma aleasă de fiecare elev trebuie să îl reprezinte într-un fel: poate sugera o pasiune, un obiect preferat, un simbol sau pur și simplu o imagine în care se regăsește.

În felul acesta, feedbackul primit de la colegi se transformă într-un produs personal și creativ.

5. Concluzii - De la alfabetul calităților la stima de sine

Întreaga activitate a urmărit un traseu simplu:

calitățile oamenilor → calitățile colegilor → calitățile mele văzute prin ochii celorlalți → portretul meu din cuvinte

Dincolo de utilizarea Padletului și a instrumentelor digitale, miza activității a fost una socio-emoțională: autocunoașterea, valorizarea colegilor, comunicarea pozitivă și dezvoltarea stimei de sine.

Uneori, ceilalți văd în noi calități pe care noi nu le observăm sau cărora nu le acordăm suficientă importanță. Iar pentru un copil, poate fi surprinzător și valoros să descopere ce lucruri frumoase văd colegii săi în el.

6. Resurse utilizate

Padlet – „Alfabetul calităților clasei noastre”;
Wheel of Names – Roata literelor;
Wheel of Names – Roata numelor;
poster – „Alfabetul stimei de sine”;
caligrama – produs creativ individual.
proiect de lecție - aici

Competențe vizate

Activitatea contribuie la dezvoltarea competențelor specifice disciplinei Consiliere și dezvoltare personală, cu accent pe identificarea resurselor personale, relaționarea armonioasă cu ceilalți, oferirea feedbackului pozitiv și dezvoltarea unei imagini de sine echilibrate.

Fiecare copil are calități care îl fac unic. Uneori este nevoie doar de o oglindă potrivită pentru a le vedea. Iar uneori această oglindă poate fi chiar clasa din care face parte.

Gazonul din fața casei

O idee pentru Săptămâna Verde:

(idee găsită pe internet)

Am generat casa și sperietoarea.

Se tipăresc, se colorează, se decupează, se lipește pe spatele căsuței câte două bețe de frigărui, se lipește pe spatele sperietoarei un băț de frigăruie.