Poveste de Craciun


Sub cetina verde de brad,
Aroma de Craciun,
Sub fulgii care-n pace cad,
Si rugaciuni ne spun,
Un mic copil cu ochii mari,
Statea si astepta,
Privind in zare undeva.
Privirea ii sclipea,
Un biet copil cu soare-n ochi,
Cu buze rosii tremurande,
Ce astepta cuminte foc,
Minuni de nu stiu unde !

Dar zarea alba larga e,
Si frigul se-nteteste,
In jurul lui doar vantul sec
In soapte povesteste.
Iar fulgii mici si jucausi
Ii canta un colind,
Sunt ingeri firavi ce danseaza
In hora se tot prind,
Dar copilasul este trist,
Caci nimeni nu-i cu el,
Doar un catel prin nea fugind,
Il bucura nitel.

Pe micul chip prea abatut,
Cu bucle ca de aur,
Ce-n ochi, mici indoieli ascund,
Si-n suflet un tezaur,
Un gand umbreste a lui chip,
Copil nascut din vise,
Avand in suflet aripi largi
Spre zbor mereu deschise,
Dar singur e, cine sa-i spuna,
Ca astazi e Craciun,
Ca-n iarna asta chiar de-i singur
Un Mos este pe drum ?

Si-atunci trimite Doamne ingeri,
In ochii-nlacrimati,
Si fa iubirea sa incalzeasca
Pe cei infrigurati,
Nici un copil sa nu stea singur
In seara de Craciun,
Asculta-mi rugamintea Doamne
Si fa minuni acum !

Si da-i raspuns la intrebari,
Unui micut copil,
Sa simta cum un Mos Craciun
Pe geam intra tiptil,
Si bucuria sa-i sclipeasca
In ochii inocenti
Macar un vis sa-nlocuiasca
Acei parinti absenti !
(preluare JN)


Un morcov, un ou si o ceasca de cafea

O tanara s-a dus la mama ei spunindu-i de despre viata ei si despre cat de greu ii este. Nu stia cum sa mearga mai departe si se hotarase sa renunte. Era obosita de lupta si de zbateri. Parea ca de indata ce o problema se rezolva, aparea alta. Mama ei o lua la bucatarie. Umplu 3 vase cu apa si le puse pe fiecare la foc mare. Curand apa a fiert. In primul vas a pus morcovi, in al 2-lea a pus oua si in al 3-lea a pus cafea. Le-a lasat la fiert, fara sa spuna un cuvant. In aprox 20 minute ea a stins focul peste tot. A scos afara morcovii si i-a pus intr-un bol. A scos ouale si le-a pus intr-un bol. Apoi a pus si cafeaua intr-un bol. Intorcandu-se catre fiica ei, ea a intrebat:
"Spune-mi, ce vezi ?"
"Morcovi, oua, cafea" spuse ea.
Mama ei a impins-o mai aproape, rugand-o sa atinga morcovii. Ea i-a atins, observand ca sunt moi. Apoi, mama a rugat-o sa ia un ou si sa-l sparga. Dupa ce a inlaturat coaja, ea observa oul fiert tare. In cele din urma, mama o ruga sa ia o gura de cafea. Fiica zimbea, in timp ce gusta aroma bogata a cafelei. Apoi, fiica intreba:
"Ce inseamna asta, mama?"
Mama ii explica ca fiecare din aceste obiecte a suportat aceeasi adversitate: apa fiarta. Fiecare a reactionat diferit. Morcovul a fost la inceput tare, dur si neiduplecat. Totusi, in apa fiarta el s-a inmuiat si a devenit slab. Oul a fost fragil. Coaja lui subtire proteja lichidul interior, dar, dupa ce a stat in apa fiarta, interiorul sau s-a intarit. Boabele de cafea au fost unice, remarcabile. Dupa ce au stat in apa fiarta, ele au schimbat apa.
"Cine esti tu ?" isi intreba ea fiica. "Cind greutatile bat la usa ta, cum raspunzi ? Esti ca un morcov, ca un ou, sau ca o ceasca de cafea ?"

Gandeste-te la urmatoarele:
Cine sunt eu?
Sunt eu precum morcovul care pare tare, dar care prin durere si greutate se moleseste, devenind moale si pierzand puterea?
Sunt precum oul care porneste cu o inima maleabila, dar care se schimba la caldura ? Am avut un spirit fluid, dar dupa o moarte, dupa o greutate sau dupa alte incercari, am iesit intarit si puternic, teapan? Arata coaja mea la fel, fiind inauntru mai inversunat si mai incapatinat, cu spirit teapan si inima tare?
Sau sunt precum boabele de cafea ? Ele practic schimba apa fierbinte, circumstanta care aduce durere. Cind apa devine fierbinte, se parfumeaza.

Daca esti precum boabele de cafea, atunci cind lucrurile merg cel mai rau, tu le faci bune si schimbi situatia din jurul tau. Cind clipa este cea mai intunecata si cind incercarile sunt cele mai grele, tu oare urci la un alt nivel?

Cum gestionezi adversitatile?
Esti un morcov, un ou, sau un bob de cafea ?