Poveste araba

(Invitatie Nebuniei si nu La Nebunie)

Nebunia se decise intr-o zi sa invite toti prietenii sai la o cafea.

Toti invitatii acceptasera. Dupa cafea Nebunia propune : Ne jucam de-a v-ati ascunselea ?

De-a v-ati ascunselea ? ? ? Ce mai e si asta ? intreba Curiozitatea ?

De-a v-ati ascunselea e un joc. Numar pana la 100 si voi va ascundeti. Cand am terminat de numarat incep sa caut, si primul care il gasesc va fi urmatorul la numarat. Toti prietenii acceptasera inafara de Frica si Lenea.

1 , 2 , 3 ... Nebunia incepuse sa numere.

Graba se ascunse prima intr-un loc oarecare. Timiditatea, timida ca de obicei se ascunse intr-o tufa. Bucuria sprintena in mijlocul gradinii. Tristetea incepuse sa planga deoarece nu gasea un loc unde sa se ascunda. Ambitia uramase Triumful si se ascunsesera amandoi. Nebunia continua sa numere in timp ce altii se ascund. Disperarea era disperata vazand ca Nebunia e deja la 70.

O sutaaaaaaaa ! striga Nebunia ! Am sa incep sa caut!

Prima care a fost gasita e Curiozitatea prea curioasa sa vada cine a fost gasit primul.

Uitandu-se intr-o parte Nebunia vazuse Indoiala dupa o stanca, si asa mai departe descopera Bucuria, Tristetea, Timiditatea ... Cand erau in sfarsit toti reuniti, Curiozitatea intreaba :

Unde-i Dragostea ? Nimeni n-a vazut-o ?

Nebunia incepe sa o caute peste tot, peste mari, peste munti in lung si-n lat cand, deodata, vede o tufa de trandafiri, prinse o creanga si incepuse sa caute si auzi un tipat. Era Dragostea care tipa din cauza unui spin care ii intrase in ochi. Nebunia nu stia ce sa faca, s-a scuzat si a implorat iertare Dragostei si i-a promis sa o urmeze pentru totdeauna. Dragostea acceptara scuzele.

Astazi Dragostea e oarba si Nebunia o insoteste tot timpul.

Imperfectiuni

Un sacagiu din India avea 2 ulcioare mari atarnate de o parte si de alta a cobilitzei ce o cara pe gat. Unul din ulcioare avea o fisura si, in timp ce al doilea era perfect si intotdeauna asigura o portie completa de apa la sfarsitul lungului drum de la izvor pana la casa stapanului sau, acesta din urma ajungea mereu pe jumatate gol.
Timp de 2 ani acest fenomen a decurs zilnic si sacagiul livra mereu un ulcior si jumatate cu apa casei stapanului sau. Desigur ca ulciorul perfect era mandru de realizarile lui perfecte pana la capat. Dar ulciorul fisurat se rusina de propria-i imperfectiune si se simtea mizerabil ca nu era in stare sa-si indeplineasca rolul decat pe jumatate! Dupa 2 ani, cel ce se considera un ratat, intr-o zi i-a vorbit sacagiului acolo langa izvorul de apa:
- Imi este rusine de mine insumi si vreau sa-mi cer iertare in fatza ta.
- De ce? l-a intrebat sacagiul. De ce esti rusinat?
Intrucat am fost in stare, in acesti 2 ani, sa asigur transportul a doar jumatate din capacitatea mea, datorita acestei fisuri care permite apei sa se scurga de-a lungul drumului spre casa stapanului tau. Din cauza mea si a fisurii mele, tu trebuie sa muncesti atat de greu fara sa obtii intreaga valoare a efortului tau" - a spus ulciorul.
Sacagiului i-a parut rau pentru batranul sau ulcior fisurat si in semn de compasiune i-a replicat: - Pe drumul spre casa stapanului te rog sa observi frumoasele flori salbatice ce ne insotesc de-a lungul potecii.
Intr-adevar, urcand dealul, batranul ulcior a observat soarele ce incalzea frumoase flori salbatice de-al ungul potecii, ceea ce l-a mai inveselit un pic. Dar la sfarsitul traseului el continua sa se simta prost pentru ca a pierdut jumatate din capacitate si de aceea si-a exprimat din nou tristetea in fatza sacagiului.
Acesta i-a replicat spunand: Ai observat ca florile erau numai pe partea ta de drum, nu si pe partea celuilalt ulcior? Asta datorita faptului ca eu am stiut intotdeauna despre fisura ta si m-am folosit de asta in avantajul meu. Am plantat semintze de flori de-a lungul potecii si in fiecare zi atunci cand ne intoarcem de la izvor, tu le stropesti. Timp de 2 ani am putut sa culeg aceste frumoase flori cu care am decorat masa stapanului meu. Fara tine, exact asa cum esti, el nu ar fi avut aceste frumuseti care sa-i faca casa mai frumoasa, mai gratioasa"
Niciunul din noi nu suntem perfecti ... dar putem invata sa ne folosim chiar de imperfectiunile noastre ...

Sa vorbim, sa ascultam...

Eu vorbesc, tu asculti
Tu vorbesti, eu ascult
Nimeni nu vorbeste amandoi ascultam
Nimeni nu vorbeste, nimeni nu asculta.
Tacere.

Sentimente

Obiective :
  • identificarea, exprimarea sentimentelor (verbal /nonverbal), descrierea sentimentelor;
  • extinderea vocabularului;
  • dezvoltarea capacitatii de lucru in echipa ;
  • cresterea coeziunii grupului ;
  • dezvoltarea imaginaţiei ;
  • detensionarea atmosferei.
Participantii sunt impartiti in patru grupe, dupa care li se vor prezenta cele patru categorii de sentimente: fericire, tristete, suparare, frica. Fiecare grupa va avea in vedere una din cele patru categorii de sentimente, avand doua sarcini de lucru: gasirea cat mai multor sinonime pentru sentimentul respectiv, iar apoi realizarea unei scenete in care cel putin un personaj sa fie dominat de acel sentiment. Rezultatele activităţii pe grupuri vor fi prezentate apoi grupului mare (clasei).

Atomul social

Obiective :
  • dezvoltarea capacității de autocunoaștere /intercunoaștere;
  • dezvoltarea capacității de a comunica / interacţiona ;
  • creșterea coeziunii grupului ;


Participanţii vor desena trei cercuri concentrice, notând individual: prietenii foarte buni (în cercul cel mai mic), prietenii buni (în cercul de mărime medie) și cunoștințele/amicii (în cercul cel mai mare).

În grupuri de câte 2 se vor trece în revistă persoanele din cele trei cercuri, apoi se vor discuta criteriile de selecţie pentru cele 3 categorii de persoane.

De exemplu : ce calități trebuie să întrunească prietenii foarte buni, prietenii buni etc, punctele /aspectele pe care le au în comun cu cele 3 categorii de persoane, durata relațiilor, debutul acestora, numărul persoanelor din cele 3 categorii etc. Această fază a exerciţiului poate fi urmată de discuții în grupul mare.