Cum sa il faci sa vrea ceea ce vrei

Un tanar novice si un calugar se plimbau prin gradina manastirii, citind si comentand impreuna diferite pasaje din Biblie. La un moment dat au simtit nevoia unei tigari, dar, nestiind daca incalca vreo regula fumand in timpul studiului, s-au hotarit sa ceara, dupa masa, permisiunea parintelui staret. Cand s-au intilnit a doua zi, calugarul fuma linistit, spre nedumerirea novicelui:

“Frate, mie staretul mi-a interzis sa fumez, tie cum de ti-a permis?”

“Nu stiu… Tu ce i-ai spus?”

“I-am cerut sa-mi dea voie sa fumez in timp ce citesc Biblia.”

“Vezi, aici ai gresit. Eu i-am cerut sa-mi dea voie sa citesc Biblia in timp ce fumez”.

Bingo american

Obiective:

  • initierea contactului cu ceilalti
  • relationarea cu colegii de clasa
  • incalzirea atmosferei

Fiecare elev primeste o grila si trebuie sa solicite unui numar de colegi sa-i semneze in patratele acesteia.

click dreapta pe imagine --> open link in new window


Dupa ce fiecare elev are grila completata cu semnaturi, se aseaza in banci. Profesorul extrage dintr-un recipient biletele pe care sunt scrise numele tuturor elevilor clasei, iar elevii marcheaza patratelul corespunzator de pe grila lor, in cazul in care colegul care a fost extras le-a semnat in unul din patratele grilei. Castiga cel care a marcat prima linie orizontala, verticala, diagonala si cel care a marcat primul intreaga grila.
Este necesar ca in prealabil sa fie scrise pe biletele numele tuturor elevilor clasei.

Sugestii pentru profesori:
  • se poate ca la completarera grilelor sa se produca putin adezorganizare in clasa; cu toate acestea este important ca fiecare elev sa fie pus in situati ade a ruga un alt coleg sa-i semneza grila.
  • urmariti-i si observati cu atentie cum se comporta cei mai indrazneti sau mai timizi; purtati o discutie despre cum s-au simtit, daca le-a fost dificil sa obtina semnaturile sau nu.
  • castigatorii pot fi "premiati" oferindu-li-se o diploma sau alte recompense sau privilegii la indemana profesorului (de exemplu,poate alege urmatoarea tema la dirigentie, asistentul dirigintelui pentru o saptamana etc)

    click dreapta pe imagine --> open link in new window

preluare din Jocul de-a viata

Picasso

Obiective:
  • constientizarea diferentelor interindividuale
  • acceptarea modurilor diferite de a privi lucrurile

Profesorul deseneaza pe tabla sau pe o foaie mare de hartie o figura abstracta, de exemplu dintr-o linie ondulata inchisa.
Fiecare copil are sarcina de a se gandi la cat mai multe lucruri pe care le vede reprezentate in desenul respectiv. Toate aceste lucruri, in afara de cele care se repeta, vor fi notate pe tabla (desfasurarea exercitiului aduce intr-un fel cu metoda brainstormingului).
Discutiile ulterioare exercitiului se bazeaza pe ideea de diversitate, de valorizare a diferentelor interindividuale.

Sugestii pentru profesori:
  • acest exercitiu poate fi utilizat ca si ice-breacker, exercitiu introductiv, timpul necesar pentru desfasurarea sa fiind redus
  • discutiile, de preferinta conduse de catre elevi, pot pleca de la intrebarea "De ce credeti ca ati vazut in desen atatea lucruri deosebite si nu ati vazut toti acelasi lucru?"
preluare din Jocul de-a viata

Comunica prin desen

Obiective:
  • dezvoltarea comunicarii non-verbale
  • dezvoltarea capacitatilor de inhibare a impulsivitatii si asteptarea randului
  • identificarea modului personal de relationare cu ceilati

Pentru acest exercitiu este nevoie de o coala A3 si creioane colorate. Se lucreaza in perechi, fiecare elev alege o culoare cu care va desena. Incepe unul din fiecare pereche si deseneaza ceva, la alegere, pe foaie. Dupa ce a terminat, continua celalalt, desenand la randul sau ceva. Nu se pun interdictii legate de o tema anume a desenelor, elevii pot desena forme geometrice simple, linii sau chiar obiecte mai complexe. Idea este ca fiecare sa deseneze ceva, alternativ, pana cand se umple coala sau pana cand considera ca au terminat. Conditia este ca nu au voie sa vorbeasca intre ei. Cei doi parteneri pot sa se completeze reciproc in desen sau sa deseneze separat, independent. In finale, cand perechile au terminat, se porneste o discutie care poate sa vizeze urmatoarele aspecte:
  • cum s-au simtit in timpul exercitiului?
  • s-au armonizat sau nu cu partenerul?
  • le spune ceva acest exercitiu despre modul in care se relationeaza cu alte persoane sau cu colegul cu care au realizat exrcitiul in mod special?

Sugestii pentru profesori:
  • incercati sa influentati cat mai putin elevii cu privire la ce anume pot desena sau la modul de interactiune intre elevii din aceeasi echipa
  • exercitiul urmareste ca fiecare elev sa-si identifice modul propriu de interactiune cu celalalt.
preluare din Jocul de-a viata

Situatii problema

Obiective
  • luarea de decizii, problematizare
  • analiza unor situatii concrete

Aceasta activitate reprezinta mai mult o metoda decat un exercitiu ca atare, putand fi utilizata in aproape oricare tema. Poate reprezenta de multe ori chiar un "colac de salvare", atunci cand nu stim cum am putea prezenta interactiv si modern un subiect mai putin interesant sau cand pur si simplu nu ne-am pregatit din timp.
Activitatea incepe cu impartirea elvilor pe grupe (in general patru), dupa care fiecare grupa va primi cate o situatie problema pe care trebuie sa o discute. Astfel de situatii pot fi reale, cautate in experienta clasei, individuala a elevilor, in experienta dumneavoastra ca dascal sau imaginare, create de asa natura incat sa raspunda temei aflate in discutie.

De exemplu:

In cadrul temei de siguranta rutiera, in loc sa prezentam doar expozitiv regulile de circulatie, putem gasi cateva intamplari (povestiri) pe care sa le dam elevilor spre discutare : despre un copil care a fost accidentat de o masina cand a iesit grabit de la scoala, despre altul care nu a fost atent cu bicicleta si a lovit o masina parcata si a fost aruncat de pe bicicleta, un baiat cu rolele care a iesit in viteza de pe o alee pe o strada circulata etc
Din astfel de intamplari, elevii vor extrage apoi singuri regulile de circulatie, dumneavoastra intervenind doar pentru eventuale corecturi sau completari.
Pe grupe, elevii vor primi nu doar cate o astfel de situatie, ci si indicatii clare asupra a ceea ce vor avea de facut. Astfel, elevii pot primi o intamplare neterminata, ei avand sarcina de a gasi mai multe posibile urmari si de a analiza in ce conditii apare fiecare urmare.
De exemplu: Andrei, in varsta de 12 ani a intarziat in parc mai mult decat avea voie. de teama sa nu fie pedepsit de parinti, aluat-o la fuga spre casa, fara sa mai astepte la semafoare. Ce se poate intampla in continuare?
Situatia poate fi completa, elevii primind intrebari la care trebuie sa raspunda : "Ce altceva se putea intampla?", "Ce ar fi trebuit sa faca personajul?", "Ce a gresit el?", "Ce ar fi trebuit sa faca parintii lui?", "Dar profesorii?" etc
Ultima faza a exercitiului consta in discutii asupra rezultatelor la care s-a ajuns. Fiecare grupa isi alege un "purtator de cuvant" care prezinta intregii clase activitatea grupei sale . Ceilalti sunt apoi indemnati sa vina cu completari, comentarii.

Sugestii pentru profesori:
  • chiar daca in exemplele de mai sus nu sunt datae povestirile complete, incercati sa "brodati" cat mai mult pe marginea subiectului. Cu cat povestirea este mai "vie", mai reala, cu atat mai incitati vor fi elevii in a o discuta. Vedeti ca model exercitiul Scrisori la redactie.
  • putem prezenta aceste intamplari ca fiind reale (intampalte cu cativa ani in urma, in alta scoala, in alta clasa, in alt oras, citite din ziar etc). Astfel impactul este mult mai mare asupra elevilor, mai ales in cazul celor mai mici.
  • merita sa intervenim in discutiile finale doar daca elevii nu reusesc sa traga concluziile sau sa ajunga la punctele esentiale ale temei.
preluare din Jocul de-a viata

Alege si povesteste

Obiective:
  • dezvoltarea capacitatii de exprimare a unor preocupari, sentimente, dorinte
  • dezvoltarea empatiei

Pentru inceput este afisata in fata clasei o imagine (o fotografie) reprezentand un grup de copii sau tineri (in functie de varsta pe care o au participantii la exercitiu).
Elevii sunt apoi indemnati sa aleaga fiecare cate un persoanj din imagine, fara a da alte sugestii despre cum sa faca alegerea. Este de asteptat oricum ca elevii sa aleaga un personaj despre care au impresia ca le este intr-un fel asemanator, cu care au cate ceva in comun. Chiar daca observam acest lucru, nu este indicat a-l face public: de multe ori alegerea dupa criteriul asemanarii percepute nu este constienta, acest fapt contribuind chiar la succesul exercitiului (exprimarea unor sentimente, nevoi, preocupari se paote face indirect, prin intermediul personajului).
Dupa ce toti elevii au ales cte un prsonaj, fiecare are sarcina de a raspunde la cateva intrebari, din punctul de vedere al acestuia (intrebarile pot fi schimbate, in functie de ceea ce dorim sa aflam):
  • ce simte personajul ales despre tine?
  • ce il/o preocupa?
  • ce isi doreste (de la scoala, colegi, familie etc)?
  • ce l-ar ajuta/ ar ajuta-o?
Dupa ce fiecare a raspuns pentru sine (de preferat in scris) la aceste intrebari, se discuta cu intreg grupul rezultatele, comparandu-se raspunsurile date de diferiti elevi pentru acelasi personaj si analizandu-se cauzele eventualelor diferente aparute. De aici, in functie de timpul disponibil, pot aparea si alte discutii, legate de valori personale, diferente de caracter, personalitate, idealuri.

Sugestii pentru profesori:
  • este foarte bine si daca utilizati alt desen sau fotografie, cu cinditia ca personajele din imagine sa fie clar reprezentate (sa nu fie foarte mici sau imaginea sa fie voalata) si sa fie suficient de variat, de diferite, incat participantii sa aiba de unde alege.
  • pe cat posibil, nu sugerati direct elevilor ce personaj din imagine sa aleaga. Daca observati totusi ca exista personaje esentiale (cu carcateristici care credeti ca marita discutate) care nu sunt alese, puteti sugera alegerea lor adresandu-va clasei intregi, nu unui anume elev.
  • explicati elevilor ca pentru reusita exercitiului este necesar sa reuseasca sa intre in pielea personajului cat mai bine, de exemplu ca un actor intr-un film.
  • discutiile din finalul exercitiului si explicarea scopului (obiectivelor) acestuia sunt deosebit d importante (scopul poate fi identificat si de catre elevi, mai ales daca acestia nu sunt total straini fata de acest tip de activitate)
preluare din Jocul de-a viata
voi reveni cu imaginea

Legaturi

Obiective:
  • intercunoastere, comunicare
  • sudarea colectivului

Activitatea se desfasoara cel mai bine in aer liber (daca nu aveti aceasta posibilitate se poate si in interior, cu conditia sa existe insa suficient spatiu pentru ca toti elevii clasei sa stea in picioare in cerc). Exercitul are rolul de a imbina relaxarea cu o activitate utila de imbunatatire a relatiilor in cadrul clasei.
Copii stau in cerc, in picioare (cercul sa fie suficient de larg incat niciunul sa nu stea in spate). Profesorul da unui copil glemul de sfoara, instructia fiind urmatoarea: sa tina un capat al sforii, dupa care sa arunce ghemul unui coleg/colege, spunand inainte de a arunca ghemul numele si o calitate a acestui coleg/colege , sau un motiv pentru care il/o simpatizeaza. La randul sau , colegul care a primit ghemul va tine bine de sfoara astfel incat sa fie intinsa de la primul coleg la el, aruncand apoi ghemul mai departe, dupa regulile mai sus amintite.
In final toti copii din clasa se vor tine de sfoara, aceasta formand o "panza de paianjen" in mijlocul cercului.
Dupa aceasta etapa urmeaza partea de discutii si interpretari. Se poate sugera, de exemplu, ca sfoara reprezinta legeturile care exista intr-un colectiv, in clasa respectiva. Daca cineva nu s-ar mai tine de sfoara, panza nu ar mai fi completa - deci fiecare are un rol si este important in viata clasei. Profesorul poate taia apoi cu o forfecuta "panza de paiajen" in unul sau in doua locuri, explicand copiilor ca uneori sunt prietenii care s erup, dar ca acestea pot fi refacute, "innodate", devenind si mai puternice (pentru a arata aceasta idee, se leaga capetele de sfoara taiate anterior, astfel incat legatura va fi mai stransa).
Discutiile si interpretarea pot fi diferite, in functi ede specificul fiecarei clase, bazat pe o activitate ludica, relaxanta si pe o exprimare concreta a unor lucruri destul de abstracte pentru un copil (prietenie, colegialitate, colectiv) exercitiul poate fi deosebit de util, mai ales la clasele mai mici.

Sugestii pentru profesori:
  • asigurati-va ca sfoara pe care doriti sa o utilizati este suficient de lunga pentru a ajunge la toti copiii clasei si suficient de rezistentaa pentru a nu putea fi rupta de acestia;
  • tinand cont ca primul copil, cel care incepe jocul , nu va mai primi ghemul de la un alt coleg, spuneti -i dumneavoastra o calitate pentru a nul lasa pe din afara. Puteti alege pentru inceput un copil pe care nu ati avut pana acum ocazia sa il laudati in fata clasei, avand astfel o posibilitate de a-l castiga.
preluare din Jocul de-a viata

Povestea noastra

Obiective:
  • autocunoastere, autoprezentare
  • colaborare in cadrul grupului, integrare in grup

Fiecare copil primeste un biletel pe care va desena un obiect, un loc sau o imagine care sa il caracterizeze, sa il reprezinte. Dupa acordarea a catorva minute pentru gandire si desen, fiecare va arata clasei desenul, explicand in acelasi timp de ce a ales respectiva imagine, ce semnificatie are pentru el.
Copii vor fi apoi impartiti pe grupe cat mai eterogene (4-5 grupe, in functie de numarul copiilor din clasa), fiecare grupa primind apoi sarcina de a compune o poveste in care sa apara toate simbolurile membrilor.
Exercitiul va fi urmat de discutii, in care se analizeaza rolul activitatilor parcurse.

Sugestii pentru profesori:
  • ideea de baza care se poate desprinde din discutiile ulterioare exercitiului este aceea de dihotomie individualitate/colectivitate. Se intentioneaza ca elevii sa constientizeze faptul ca, desi fiecare este deosebit, diferit (simbolurile alese sunt diferite), toti se incadreaza si traiesc intr-o colectivitate, societate - incepand cu familia, prietenii, colegii si asa mai departe. Astfel personalitatea fiecaruia poate fi valorificata, contribuind la sporirea diversitatii. Utilizand un limbaj adecvat varstei copiilor s epoate pune o intrebare de genul: "Daca ati fi ales cu totii acelasi simbol, de exemplu un copac, ar mai fi iesit o poveste asa de interesanta? Ce concluzie putem trage de aici?"
  • pentru a spori diversitatea, instructia initiala poate include sugestia ca fiecare sa aleaga un simbol deosebit, cat se paote de particular, pentru propria persoana.
preluare din Jocul de-a viata

Eu sunt cineva care...

Obiective:

  • identificarea caracteristicilor personale
  • comunicarea de informatii despre sine
  • sudarea colectivului

Acest exercitiu face parte din gama exercitiilor care-i ajuta pe elevi sa-si identifice anumite caracteristici pe care apoi le vor observa si la altii. Preocuparile si caracteristicile comune sunt baza pa care se initiaza contacte interumane si pe care se pot cladi prietenii. Exeritul ii pune pe elevi in ipostaza de a initia un contact cu un alt elev cu care a gasit ceva in comun si de a purta o discutie care-i permite sa dezvolte legatura initiala. Este foarte posibil ca elevii sa nu stie cate lucruri comune au colegii lor de clasa. Acest exercitiu este un prilej de a sude colectivul si de a escoperi pasiuni comune.

Fiecare elev primeste o fisa.

click dreapta pe imagine --> open link in new window

Elevii bifeaza afirmatiile care-i descriu, dupa care compara ce au ales cu ce au marcat colegii din grupa. O data identificate elementele comune, se discuta pe perechi sau cate trei (in functie de cati elevi din grupa au marcat afirmatia respectiva) despre afirmatia marcata, fiecare expunand experienta sa personala.

De exemplu, daca doi elevi au bifat "a castigat un trofeu", vor discuta despre situatia in care au castigat trofeul, ce fel de trofeu, cum s-au simtit etc. Se poate incerca gasirea colegului cu care are cele mai multe caracteristici in comun, respectiv o scurta discutie despre aceastea. Daca elevii nu-si gasesc puncte comune, fiecare va alege o afirmatie din cele pe care le-a marcat si va da colegilor cateva detalii in legatura cu ea.

Sugestii pentru profesori:
  • mediati discutia astfel incat elevii sa-si descopere preocupari sau aspecte comune; ceea ce avem in comun sunt lucrurile care leaga prietenii intre oameni, le ofera teme de discutie si motive pentru a petrece timp impreuna.
  • discutati si importanta deosebirilor dintre oameni, faptul ca fiecare sutnem unici si "altfel", dar tocmai aceasta face interesanta descoperirea unei alte persoane.
preluare din Jocul de-a viata

Cap sau pajura

Obiective:
  • autocunoastere/ intercunoastere
  • explorarea "celeilate laturi" a punctelor tari si slabe ale fiecaruia

Pentru aceasta activitate clasa este impartita in grupe de 5-7 persoane, in functie de numarul elevilor (mai mult de 4 subgrupe sunt greu de urmarit). Spre deosebire de alte activitati, acum le permitem elevilor sa-si aleaga singuri partenerii cu care sa lucreze, avand insa grija sa nu fie prea multi in acelasi grup.
Fiecare grup decide ordinea " de joc" si alege o persoana care va lua notite. Se stabileste regula conform careia la aruncarea cu moneda, "banul" inseamna "puncte tari" (calitati), iar "stema" inseamna "puncte slabe". Corespondentele pot fi stabilite si invers.
Primul "jucator" arunca moneda. In functie de cum cade aceasta, trebuie intai sa spuna grupului o calitte sau un defect propriu, dupa care sa descrie "cealalta fata a monedei", referitor la calitatea sau defectul spus anterior.
De exemplu:
Calitate: Sunt creativ
Cealalata fata a monedei: Nu prea imi organizez eficient munca, sunt dezordonat
sau
Defect: Vreau tot timpul sa fiu in centrul atentiei
Cealalta fata a monedei: Am calitati de lider

Fiecare grup trebuie sa ajunga sa dea cu banul de doua, trei ori, in functie de timpul disponibil. In final, dupa notitele luate va rezulta cate un poster cu puncte tari si slabe ale fiecarui grup, care va fi afisat sau prezentat.

Sugestii pentru profesori:
  • utilizati acest exercitiu cu clase in care atmosfera intre colegi este mai relaxata, astfel elevii vor avea retineri in a-si spune defectele. Daca aceasta conditie este indeplinita, activitatea va fi una placuta pentru participanti, in cadrul ei punandu-se in discutie unele norme acceptate social, si privindu-se intr-o lumina mai buna trasaturi considerate ca fiind defecte.
  • una dintre ideile de baza care este bine sa se desprinda dupa discutiile din finalul exercitiului este ca fiecare calitate ("punct tare") are in ea potentialul unui defect, la fel cum orice defect perceput ("punct slab") are in el potentialul unui viitor punct tare.
preluare din Jocul de-a viata

Povestea unui succes

Obiective
  • cresterea stimei de sine
  • constientizarea unor abilitati si modalitati de actiune eficiente

Aceasta activitate este mai usor de realizat, rolul profesorului este mai putin vizibil, insa impactul asupra elevilor poate fi semnificativ.
Fiecare elev primeste fisa de lucru, fiind indemnat sa se gandeasca la o situatie de reusita, de succes din viata, fie ea mai marunta sau mai importanta.

click dreapta pe imagine --> open link in new window


De exemplu, un succes poate fi considerat orice , de la o nota meritata, de 10, la o materie dificila sau o lauda primita de la parinti sau profesori, pana la participarea la un concurs sportiv, un premiu la olimpiada sau o rezolvare inspirata gasita pentru un conflict iminent. Orice poate reprezenta un succes, depinde doar de punctul de vedere al fiecaruia! Cu respectiva situatie in minte, fiecare va completa fisa de lucru.

In faza urmatoare, fisele vor fi discutate in perechi (de exemplu intre colegii de banca), dupa care cativa elevi voluntari vor prezenta "succesele" in fata integului grup.

Sugestii pentru profesori:
  • exercitiul este utilizat in principal pentru cresterea sentimentului de autoeficienta, de capabilitate, mai ales pentru elevii care tind sa se desconsidere, dar si pentru rememorarea si generalizarea pentru alte situatii a actiunilor si abilitatilor specifice utilizate pentru atingerea succesului
  • in aceasta idee, nu minimizati "succesul" ales de fiecare elev pentru a fi prezentat. Ceea ce pentru unii nu reprezinta un fapt notabil poate fi deosebit de important pentru altii (o nota de 10 este obisnuita pentru un elev premiant, dar poate fi perceputa ca un real succes pentru un elev mediocru sau slab).
  • incercati sa incurajati gasirea unor 'succese" de catre toti elevii, acordand o atentie sporita celor care afirma ca nu au despre ce sa scrie. O gandire de tipul "mie nu imi reuseste niciodata nimic!" este foarte destructiva pentru dezvoltarea armonioasa a copilului.
preluare din Jocul de-a viata

Călători în balon

Obiective:
  • dezvoltarea abilităților de argumentare
  • autocunoaștere, autoreprezentare

Exercițiul de față poate fi utilizat în două forme. Prima variantă, care va fi prezentată mai pe larg în cele ce urmează, este mai ușor de aplicat, fiind utilă mai ales la elevii de vârstă mică, dar și la elevii de liceu, îmbinând relaxarea cu elemente foarte utile de argumentare, prezentare chiar documentare. Exercițiul pornește de la descrierea unei situații ipotetice, care, în funcție de vârsta elevilor, poate fi prezentată simplu sau sub forma unei scurte povestiri. Instrucțiunile date elevilor ar putea suna astfel:

Astăzi puteți să alegeți să fiți cine doriți voi. Alegeți un personaj fictiv (din filme, cărți, povești, legende) sau persoană reală, din trecut sau din prezent, pe care să îl/o reprezentați. Imaginați-vă acum că voi, fiind personajul ales, ați plecat într-o călătorie cu un balon cu aer cald. Din cauza unei defecțiuni (sau accident), balonul începe să se prăbușească. Singura soluție este ca o parte dintre călători să fie aruncați din balon". Fiecare participant își va prinde în piept un bilețel cu numele personajului ales. Se poate stabili câți vor fi cei care pot rămâne în "balon" fără ca acesta să se prăbușească (de exemplu cinci, trei sau unul singur). Sarcina elevilor este de a găsi cât mai multe argumente, pe care să le împărtășească apoi grupului, pentru care personajul lor ar trebui să fie dintre cei care rămân în balon. Exercițiul poate fi parcurs în continuare sau putem lăsa câteva zile elevilor pentru a se documenta în legătură cu personajul ales. După ce fiecare participant a avut ocazia să își prezinte argumentele, întreg grupul (sau un juriu format din 5 elevi care nu participă la activitate) va vota cine este eliminat și cine rămâne. Elevii (sau după caz, juriul) vor trebui să motiveze pe scurt fiecare decizie.

Exemplu:

Mihai alege sa fie Hagi. El va trebui să argumenteze de ce acesta trebuie să fie cel care va rămâne în balon și nu Eminescu, Superman sau George Bush, aleși de alti elevi.

Cea de-a doua variantă a exercițiului, indicată a fi folosită la elevii mai mari, cu o oarecare capacitate de autoanaliză, are drept cerință plasarea în "balon" a propriei persoane și găsirea de argumente pentru a rămâne (calități, abilități, posibilități de afirmare etc). În rest, exercițiul se desfășoară ca mai sus.

Sugestii pentru profesori:
  • încercați să nu judecați critic alegerea personajului exprimată de fiecare elev, chiar dacă aveți impresia că acesta "nu se potrivește" sau nu este suficient de "valoros", nepermițându-le nici celorlalți elevi să o facă;
  • interveniți în deciziile "juriului" numai dacă aveți impresia că acestea sunt bazate pe simpatii personale și nu pe argumente aduse. Și în acest caz, aveți grijă să nu jigniți;
  • încercați să-i stimulați pe elevi în a găsi argumente cât mai multe și mai puternice pentru a rămâne în balon;
  • exercițiul poate fi folosit și în cadrul orelor de dirigenție, având obiectivele menționalte mai sus, dar și ca bază pentru desfășurarea lecțiilor la materii, caz în care este posibil să participe doar câțiva dintre elevii clasei (de exemplu, poate fi utilizat la orele de limbi străine, la limba română pentru caracterizarea personajelor literare etc)
preluare din Jocul de-a viața

Deseneaza dupa instructiuni

Obiective:

  • dezvoltarea capacitatii de ascultare activa
  • identificarea rolului intrebarilor lamuritoare atunci cand cineva explica ceva

Unul dintre elevi care se ofera voluntar este chemat in fata clasei si i se inmaneaza fisele de mai jos.

(click dreapta pe imagine --> open link in new window)
(click dreapta pe imagine --> open link in new window)

Sarcina lui este sa incerce sa explice cat mai bine colegilor desenul de pe fisa, astfel incat ei sa poata desena dupa explicatiile date.
Intr-o prima faza colegii nu au voie sa-i adreseze nici intrebare, indiferent daca au inteles sau nu, ei trebuie sa deseneze exact ce au inteles.
In faza a doua le este permis sa puna intrebari si sa ceara lamuriri colegului care explica pentru a intelege ce vrea sa spuna. Cel care explica desenul nu are voie sa "contureze formele in aer", ci poate doar sa dea explicatii verbale. De data aceasta se utilizeza a doua fisa cu desene.
In final se discuta usurinta si corectitudinea cu care au executat desenele dupa instructiuni in cele doua situatii. Se poate face o analogie cu situatii de viata in care cineva ne vorbeste, incercand sa ne explice ceva, iar noi, adesea tragem concluzii fara sa intelegem prea bine ceea ce spune si de aceea il intelegem gresit.

Sugestii pentru profesori:
  • accentuati importanta dezvoltarii abilitatilor de a asculta activ la elevi, explicati-le rolul reformularilor celor spuse de cel ce vorbeste, al confirmarilor intelegerii corecte a mesajului.
  • modelati contactul vizual cu vorbitorul, feed-back-ul si eventual puteti face apel si la intelepciunea populara care ne spune ca "Avem o gura si doua urechi pentru a vorbi o data si a asculta de doua ori"
preluare din Jocul de-a viata

Stiu cum te simti

Obiective:
  • analizarea si comunicarea sentimentelor produse de diverse situatii de viata
  • empatizara cu o alta persoana aflata intr-o situatie neplacuta
  • comunicarea de tip empatic, impartasirea sentimentelor celuilalt

Fiecare elev isi alege un partener, unul va fi ascultatorul, celalalt vorbitorul. Se alege o situatie ipotetica din cele prezentate mai jos, dar nu neaparat acestea, iar "vorbitorul" trebuie sa isi imagineze ca se afla in acea situatie si sa-i povesteasca colegului cum se simte. Dupa ce primul dintre ei discuta situatia ipotetica, ascultatorul trebuie sa incerce sa ii raspunda utilizand expresii cum ar fi : "vad ca acest lucru te-a ranit", "simt ca esti foarte manios fata de aceasta situatie", "simt ca...". Cateva perechi mai indraznete vor fi rugate sa joace rolurile in fata clasei, insa nu insistati daca elevii gasesc acest lucru prea dificil.

Incercati sa focalizati raspunsurile "ascultatorului" pe emotia pe care o simte cel ce se afla in situatia ipotetica modeland acest lucru cu unul dintre elevi. De multe ori cand povestim cuiva despre o situatie neplacuta nu ne asteptam neaparat sa ne ofere ceilalti solutii. Simtim doar nevoia sa ne asculte cineva, sa ne recunoasca dreptul de a ne simti tristi , maniosi, jenati, respinsi. Atunci cand cineva ne vorbeste despre o suferinta si noi ii dam sfaturi, ii spunem ca ii va trece cu timpul sau ii povestim cum si noi am trecut prin ceva similar si ne-a trecut, ii negam emotia pe care o simte in acel moment si dreptul de a simti acea emotie. De aceea este util ca elevii sa exerseze aceasta "reflectare" a emotiilor celuilat ca prim pas in intelegerea si comunicarea cu altii.

Situatii ipotetice:
  1. esti invinovatit pentru ceva ce nu ai facut
  2. tatal tau a fost dat afara de la serviciu
  3. esti hartuit pe coridorul scolii
  4. elevii rad de tine pentru ca ai dat un raspuns gresit la o intebare
  5. cel mai bun prieten se intalneste cu fosta ta prietena
  6. intri intr-o clasa, te asezi si deodata observi ca nu esti in clasa care trebuie
  7. fratele tau mai mic iti mazgaleste referatul in seara dinaintea zilei in care trebuie predat
  8. elevii au scris cu vopsea pe banca ta "esti un tocilar"
  9. aflii ca elevii din clasa ta merg la sfarsit de saptaman la film si tu n-ai fost invitat
  10. se aleg echipe pentru fotbal/bashet si nici o echipa nu te vrea

Sugestii pentru profesori:
  • puteti gasi si alte situatii care se preteaza poate mai bine la colectivul clasei cu care lucrati, situatii in care elevii au dificultati, nu stiu cum sa se comporte sau sa reactioneze
  • daca elevii pot gasi situatii de acest gen din viata lor personala este cu atat mai bine
  • cereti elevilor din pereche sa explice cum s-au simtit, cat de greu le-a fost sa gaseasca cuvintele prin care sa redea starea celuilat, iar ascultatorului cum s-a simtit la remarcile vorbitorului.
preluare din Jocul de-a viata

Ce cred eu, prietenii mei, majoritatea adolescentilor?

Obiective:
  • identifcarea unor convingeri personale
  • compararea acestora cu alte perspective
  • comunicarea de informatii despre sine

Acest exercitiu permite compararea a diverse perspective asupra aceleiasi probleme. Este un bun prilej de a identifica anumite idei care sunt vehiculate in grupurile de adolescenti si de aobserva situatii in care grupul exercita presiuni asupra opiniilor sau comportamentelor personale. Puteti sa alegeti si alte comportamente pe langa sau in locul celor incluse in fisa.
Profesorul distribuie fisele si fiecare elv va completa fisa din cele trei perspective (ce cred majoritatea adolescentilor, ce cred prietenii mei, ce cred eu)

click dreapta pe imagine --> open link in new window


O data ce toti au completat exercitiul, elevii vor impartasi colegilor de grup ce au scris fiecare din cele 8 situatii, dupa care se face o sinteza pe fiecare subgrup. Un elev din fiecare subgrup va nota pe scort pe o coala A3 parerea grupului sau si eventual purtatorul de cuvant va prezenta clasei aceasta sinteza. Dupa ce fiecare subgrup isi va prezenta opinia, se poate incepe o discutie cu privire la asemanarile si diferentele de opinii observate atat intre subgrupuri cat si intre cele trei perspective. Se poate incerca o negociere a celui mai bun punct de vedere, dar nu trebuie neaparat aduse la un numitor comun toate aceste opinii.

Sugestii pentru profesori:
  • compararea diferitelor perspective poate conduce la descoperirea unor presiuni pe care grupul de prieteni le exercita asupre unui elev.
  • in acest caz se paote discuta despre influenta pe care o au ceilati asupra noastra, despre stabilirea "granitelor personale", despre sustinerea punctului de vedere, despre "cum sa spunem nu" atunci cand simtim ca ceilalti ne imping sa facem ceva ce nu dorim.

preluare din Jocul de-a viata

Joc de rol

Obiective:
  • dezvoltarea empatiei
  • acceptarea punctelor de vedere alternative

Ceea ce se prezinta in aceasta activitate e mai mult o metoda, se poate folosi pentru un numar foarte mare de teme. Exemplificam:

Ideea activitatii este de a plasa elevii, in plan imaginar, in diferite situatii ipotetice sau reale, in care sa fie obligati sa priveasca lucrurile si sa actioneze din punctul altcuiva de vedere.
Se pot gasi multe variante de desfasurare a acestui tip de activitate, din care prezentam aici doua. Pornind de aici se pot face modificari si se pot crea noi variante de exercitii.

Varianta I

Se lucreaza cu un numar de 5-7 elevi, restul clasei fiind observatori. Dupa un anumit timp rolurile pot fi schimbate, fiind implicati si alti elevi din clasa. Acest lucru este indicat mai curand daca v-ati rezervat mai mult de o ora pentru activitate.
Se da o situatie (reala sau imaginara din viata clasei sau chiar viata personala a elevilor), elevii participanti asumandu-si fiecare rolul unei persoane implicate in respectiva situatie. Discutiile care vor urmavor fi purtate de fiecare participant din punct de vedere al persoanei pe care o reprezinta.

De exemplu, se prezinta situatia unui elev care risca sa fie exmatriculat pentru ca a batut un coleg. In acest caz, pot exista rolurile : elevul "problema", mama/tatal acestuia, dirigintele, directorul scolii, elevul agresat, mama/tatal elevului agresat. 6 elevi din clasa isi vor asuma aceste roluri, purtandu-se o discutie intre cele 6 personaje, pe tema situatiei create.

Varianta II

Se lucreaza cu toata clasa, impartita pe grupe de 5-6 persoane. Se lucreaza tot pe o situatie -problema, aleasa de comun acord cu clasa, diferenta fataa de prima varianta aparand in distribuirea rolurilor: fiecare grup din clasa va primi cate un "rol", avand sarcina de a raspunde la cateva intrebari din punct de vedere al personajului respectiv: "Care este cauza aparitiei acestei probleme?", "Ce puteam eu sa fac pentru a o preveni?", "Ce pot sa fac acum pentru a rezolva problema?". Evident, pot fi gasite si alte intrebari, in functie de situatia aleasa. De exemplu, pentru aceeasi situatie-problema prezentata inprima varianta , un grup va primi rolul elevului agresor, din punctul caruia de vedere va trebui sa raspunda la cele trei intrebari, alt grup, rolul dirigintelui etc
Discutiile se vor axa pe diferentele care apar intre punctele de vedere ale personajelor si pe motivele aparitiei acestor diferente.

Sugestii pentru profesori:
  • alegeti situatiile in colaborare cu clasa, astfel incat acestea sa fie de interes pentru ei, discutarea lor fiind de asemenea utila in rezolvarea unor problemam comune
  • nu impartiti rolurile pe considerente care tin de disciplina, elocventa sau potrivire cu "personajul". Incercati sa-i lasati pe elevi sa-si aleaga ei insisi un rol.
  • este posibil ca unii sa isi ia rolul foarte in serios, "ambalandu-se" in discutii. Acesta este lucru pozitiv si nu este indicat sa intrerupeti prea repede discutia sau sa sutilizati o ironie excesiva - s-ar putea sa apara niste discutii interesante.
  • oferiti sanse de participare si elevilor mai slabi sau cu probleme disciplinare. Un elev agresiv poate fi pus de exemplu in rolul celui agresat, al unui parinte al acestuia sau al parintelui agresorului. Aveti in vedere faptul ca scopul este de a-i determina pe elevi sa vada lucrurile si din punctul altcuiva de vedere.
preluare din Jocul de-a viata

Cum ma vad ceilati ?

Obiective:
  • autocunoastere, intercunoastere
  • formarea eului social

Prima parte a exercitiului se desfasoara individual: fiecare elev primeste cate o foaie A4 pe care isi trece cateva calitati personale, pe care si le considera mai importante. dupa aceasta prima parte, foaia fiecaruia este lipita cu scotch (sau cu un ac de gamalie) de spatele hainei pe care o poarta. Hartia este prinsa cu fata in jos astfel incat sa nu se vada calitatile scrise de fiecare. Toti elevii se plimba apoi prin sala de clasa, fiecare trebuind sa scrie pe spatele fiecaruia cat o calitate, un lucru pozitiv despre persoana respectiva.
Astfel daca in clasa sunt 30 de elevi fiecare dintre ei va trebui sa aiba 29 de calitati scrise pe foaia pe care o are lipita pe spate.
Cand toata lumea a apucat sa completeze foile, acestea sunt desprinse si fiecare poate vedea ceea ce i-au scris colegii. Este bine sa lasam cateva minute pentru ca elevii sa aiba timp sa-si citesca foile.
Exercitul nu se termina aici. In faza urmatoare, elevii sunt indemanti sa compare, fiecare pentru sine, calitatile scrise de ei insisi cu cele scrise de catre colegi. Cativa participanti, voluntari, vor fi invitati sa citesca ceea ce au pe foaie. In discutiile ulterioare se analizeaza diferentele sau asemanarile care apar intre o parte si alta a foii, posibile cauze ale acestora.

Sugestii pentru profesori:
  • acordati-le 10 minute pentru discutii.
  • terminat doar dupa prima parte, exercitiul ii poate lasa pe unii nedumeriti; ii poate afecta chiar intr-un sens negativ, daca de exemplu calitatile considerate de ei importante nu au fost mentionate de catre colegi
  • in cadrul discutiilor puteti avansa chiar dumneavoastra anumite idei, intrebari, teme de dezbatere, daca aceste nu vin partea clasei. De exemplu:
  1. ne vedem colegii doar intr-un anumit context, la scoala, de aceea este uneori greu sa ii cunoastem mai bine;
  2. colegii cunosc despre noi numai ceea ce aratam; putem avea multe alte calitati, pe care colegii sa nu le cunoasca pentru ca le tinem intr-un fel ascunse, nu le aratam altora
  3. de ce este important sa ne cunoastem mai bine colegii? (aproape jumatate din timpul pe care nu il dormim il petrecem la scoala)
  4. cum putem sa ne cunoastem mai bine colegii?
  • dati de la inceput instructia de a scrie numai lucruri pozitive si circulati si dumneavoastra prin sala in timpul exercitiului, pentru a preveni eventuala aparitie pe hartie a unor cuvinte jignitoare. La o anumita varsta efectul unei glume proaste din partea unui coleg sau al unei insulte - chiar daca neintentionata- poate fi deosebit de negativ asupra stimei de sine.

preluare din Jocul de-a viata

Biletele cu secrete

Obiective
  • intercunoastere, comunicare
  • relationare in cadrul grupului

Fiecare participant primeste cate un biletel pe care primeste intructiunea de a scrie cate ceva despre propria persoana, mai exact un "secret", un lucru pe care ceilati membri ai grupului sa nu il cunoasca, dar pe care sa fie de acord sa il impartaseasca.

Biletelele sunt stranse intr-o cutie sau plic, dupa care sunt desfacute pe rand, de catre profesor, toate afirmatiile fiind scrise pe tabla (sau pe o coala de flipchart).

Sarcina fiecaruia va fi sa identifice cui ii apartine fiecare informatie, intrebandu-si colegii. Intrebarile trebuie sa fie inchise, tintite si adresate unei anumite persoane, si nu mai multor deodata. De exemplu, sa intreaba: "Tu ai scris ca iti place mancarea chinezeasca?" si nu "Cine a scris ca ii place mancara chinezeasca?". Jocul se intrerupe cand cineva a reusit sa asocieze fiecarei afirmatii cate o persoana din grup.

Sugestii pentru profesori:
  • exercitul determina in general destula de multa "agitatie" in clasa, tinand cont de faptul ca elevii trebuie sa circule prin sala pentru a pune intrebari. Este deci indicat sa fie utilizat un grup mai mic, fie cu o clasa mai usor de stapanit.
  • in cadrul discutiilor ulterioare exercitiului se poate porni de la intrebari de genul: "de ce ne-am dat seama mai usor cui apartin unele afirmatii si altele nu?", "de ce unii au fost mai usor identificati decat altii?" etc
  • incercati sa nu comentati critic afirmatiile ("secretele") scrise pe biletele
preluare din Jocul de-a viata


Planeta mea

Obiective:
  • exprimarea unor nevoi, dorinte, aspiratii personale, legate de mediu si stilul de viata
  • dezvoltarea creativitatii

Fiecare elev va fi indemnat sa incerce sa-si imagineze si sa descrie o "planeta personala", respectiv o lume noua, realizata dupa propriile preferinte, careia sa-i dea un nume, sa o populeze si sa o construiasca astfel incat aceasta sa reprezinte idealul sau. In functie de tema pe care dorim sa o discutam, instructiunile il pot indemna pe "creator" sa puna accentul pe un anumit aspect. De exemplu, sa descriem mai in amanunt viata de familie pe planeta X, cum sunt copii, cum sunt relatiile itre oameni, intre profesori si elevi etc. "Planetele" fiecaruia vor fi apoi reprezentate grupului de elevi (fie intr-un grup de 6-7 elevi, fie intregii clase).
Aceasta descriere il poate ajuta pe copil sa-si exprime opiniile legate de diferite aspecte in mod indirect, cu o mult mai mare libertate decat in cazul unor intrebari sau discutii directe de tipul "Cum ai vrea tu sa se poarte colegii cu tine?". Tocmai de aceea, este bine sa lasam o cat mai mare libertate in imaginarea "planetei personale" si sa evitam judecarea critica a descrierilor obtinute.
Exercitiul poate fi util la orice varsta, dar in special la clasele mici (II-IV), la care capacitatea de explicitare directa a nevoilor si aspiratiilor este mai redusa. La aceasta varsta putem cere copiilor sa si ilustreze grafic aspecte ale planetei, daca timpul alocat este mai mare decat o ora.

Sugestii pentru profesori:
  • in multe cazuri, gradul si modul in care un copil isi va pune imaginatia la contributie pentru a obtine "planetele" cat mai complexe si mai interesante tine si de modul de prezentare initiala a exercitiului. Incercati sa faceti o prezentare cat mai interesanta si incitanta, pentru a-i motiva pe copii sa participe cu adevarat.
  • o idee interesanta sau controversata care apare in prezentarea unui copil merita in general urmarita . De exemplu, cineva poate afirma : "Pe planeta mea nu se face scoala!". In loc sa desconsideram din start aceasta afirmatie, putem aprofunda discutia: "Haideti sa ne imaginam cum ar fi intr-adevar daca nu s-ar face scoala. Ce s-ar intampla?" etc.
preluare dinJocul de-a viata

Ghici cine sunt?

Obiective
  • autocunoastere/intercunoastere
  • dezvoltarea abilitatii de autoprezentare

Pentru inceput, fiecare elev primste cate un biletel (este bine ca aceste biletele sa fie identice), pe care isi va face o scurta caracterizare, de cateva randuri, evitand insa enumerarea unor trasaturi/caracteristici fizice. Fiecare isi scrie numele pe biletel. Aceasta prima erapa nu trebuie sa depaseasca 10 minute, pentru a ramane timp suficient pentru faza urmatoare.
Intr-o prima varianta, biletelel sunt adunate si introduse intr-o cutie . Profesorul va extrage cate un bilet si va citi continutul cu voce tare, fara a spune insa si numele de pe bilet. Clasa are rolul de a ghici cine a scris biletelul si de a argumenta alegerea.
O alta varianta a jocului s-ar desfasura in felul urmator: clasa este impartita in doua grupe fiind puse in cutii separate . Cei care trebuie sas ghiceasca cui ii apartine fiecare bilet sunt cei din grupa cealalta, care au un anumit timp (de exemplu 1 minut) pentru a se consulta asupra alegerii. castiga grupa care a ghicit cui apartin cele mai multe caracterizari.

Sugestii pentru profesori:
  • cand cititi biletele extrase din cutie incercati sa nu sugerati daca este vorba despre o fata sau un baiat; spuneti clasei ca veti citi biletele utilizand acelasi gen (masculin de exemplu)
  • discutiile ulterioare jocului pot porni de la intrebari de genul: "de ce credeti ca la unii colegi ati stiut despre cine era vorba si la altii nu?", "cum v-ati simtit daca ati fost identificat? Dar daca nu?", "Cum credeti ca putem recunoaste mai bine pe cineva?"etc
  • nu permiteti clasei sa critice sau sa comenteze carcaterizarile facute de colegi - acest lucru ar avea un efect deosebit de negativ asupra stimei de sine a unora dintre elevi
  • in cazul in care alegeti varianta concursului, spuneti clasei acest lucru doar dupa ce au terminat de scris caracterizarile - altfel, pot incerca sa induca deliberat in eroare "grupa adversa", denaturand astfel scopul exercitiului.
preluare din Jocul de-a viata

Secvente din viata mea

Obiective:
  • observarea modificarilor personalitatii asociate cu diverse varste, etape de dezvoltare
  • comunicarea de informatii despre propria persoana
  • imbunatatirea relatiilor in colectiv

Pe o coala de hartie A4 impartita in trei sectiuni fiecare elev va descrie, utilizand cuvinte, imagini, sau simboluri cum era viata sa in urma cu cinci ani, cum e in prezent si cum isi vede viata peste 5 ani. Activitatea se poate desfasura individual sau pe grupe de 4-6 elevi. Dupa ce au terminat de completat exercitiul elevii vor impartasi colegilor de grup ceea ce au scris sau desenat, sau daca nu se lucreaza pe grupe , cativa voluntari vor prezenta clasei modul in care au realizat exercitiul, dupa care se poarta o discutie cu toti elevii despre asemanarile sau deosebirile observate cu referire la cele trei momente ale vietii prezentate de elvevi.
Incurajati elevii sa discute ce greseli din trecut nu ar dori sa repete in viitor, ce pot face pentru ca acest lucru sa nu se intample, ce calitati pe care se pot baza in a realiza ceea ce isi doresc in viitor si-au remarcat.

Sugesti pentru profesori:
  • incercati sa antrenati elevii intr-o discutie in care sa-si compare perspectivele personale asupra trecutului cat si asupra viitorului lor
  • solicitati-i sa motiveze sau sa explice caror fapte se datoreaza perspectiva pe care au ilustrat-o si ce ar putea face pentru a-si croi viitorul pe care-l doresc.
preluare din Jocul de-a viata

Linia vietii

Obiective:
  • indentificarea evenimentelor importante de pe parcursul vietii
  • compararea unor perspective diferite asupre lumii la varste diferite
  • compararea traseului personal cu experientele celorlati

Pe o coala de hartie format A4 orientata pe orizontala fiecare elev deseneaza o linie pe care marcheaza la inceput momentul nasterii sale si undeva momentul prezent, dupa care marcheaza, utilizand creioane colorate evenimetele importante din viata sa, atat cele pozitive (in partea de sus a liniei) cat si pe cele negative (in partea de jos a liniei). Ulterior se poate realiza o discutie pe grupuri mici in care fiecare elev va expune pe rand ceea ce a desenat (doar ceea ce doreste sa impartaseasca cu ceilalti). In ambele modalitati de realizare a exercitiului se recomanda faza ultima in care se discuta cu toti elevii semnificatia acestor evenimente pe care le-au semnalat ca fiind cele care i-au marcat, de ce un anumit eveniment este important pentru cineva si uitat de altcineva, de ce acelasi eveniment are ecouri emotionale diferite, si cum ar fi mai bine sa gandim sau sa ne comportam in situatii de esec, respectiv de succes.

Observatii pentru profesori:
  • orientati discutia spre utilitatea gandirii pozitive in situatii de esec, respectiv spre acceptarea meritelor personale in cazuri de succes, precum si spre identificarea modului in care elevii au actionat atunci cand au inregistrat succes, respectiv ce ar fi putut sa faca diferit in cazuri de esec.

Preluare din Jocul de-a viata

Portofoliul profesorului

Toate materiale unui pedagog se acumulează în portofoliul său. Portofoliul ar trebui să conţină:

Partea I: Date personale

  • Structura anului şcolar.
  • Încadrarea (clase, nr. de ore).
  • Orarul.
  • Fişa postului.
  • Calendarul activităţilor pe anul în curs.
  • Curriculum vitae.

Partea II-a.: Activitatea la catedră

  • Programa şcolară.
  • Microprogramele pentru opţionalele propuse.
  • Planificarea materiei (planificarea anuală şi pe unităţi de învăţare).
  • Proiecte didactice.
  • Teste de evaluare (teste predictive, rezultatele acestora şi observaţiile/concluziile ce se impun, testele sumative pentru fiecare unitate de învăţare sau testele date la sfîrşit de semestru sau an şcolar).
  • Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, referatelor, eseurilor şi portofoliilor întocmite de elevi).
  • Fişe de lucru (pe clase, pe nivel de performanţe vizat).
  • Catalogul profesorului.
  • Programa de pregătire pentru recuperarea cunoştinţelor.
  • Lista materialului didactic existent.
  • Fise cu asistente la ore.

Partea III-a: Performanţe

  • Calendarul olimpiadelor şcolare.
  • Descriptori de performanţă.
  • Subiecte propuse.
  • Tabel nominal cu elevii selecţionaţi şi pregatiţi pentru aceste concursuri.
  • Planificarea pregătirii suplimentare şi prezenţa la pregătiri.
  • Rezultatele obţinute la diferite faze.

Partea IV-a: Proiecte personale

  • Cuprinde lista cu proiecte sau chiar proiectele pe care ni le-am propus pe o anumită perioadă.

Partea V-a: Perfecţionare

  • Evidenţa clară a activităţilor de perfecţionare organizate la nivelul unitaţii de învăţămînt (catedra, consilii profesorale, diplome, certificate).

Partea VI-a: Materiale

  • Scrisori metodice, regulamente, publicaţii, adrese, etc.

Partea VII-a: Activitatea ca diriginte

  • Caietul dirigintelui
  • Fişe personale ale elevilor.
  • Comitetul de părinţi pe clasă.
  • Reprezentanţii Consiliului elevilor.
  • Planificările activităţilor curriculare şi extracurriculare.
  • Tabel cu elevii problemă.
  • Graficul şi tematica consiliului clasei.
  • Graficul şi tematica şedinţelor cu părinţii.

Cine sunt eu?

Obiective:
  • explorarea sentimentelor proprii, a viziunii interioare despre sine
  • comparara ideilor si valorilor proprii cu cele ale altor persoane

Se inmaneaza fiecarui participant cate o coala de hartie si se pun la dispozitie materiale. Daca acest lucru nu este posibil, se va cere anticipat elevilor sa aduca materialele necesare pentru realizarea exercitiului. Li se explica faptul ca vor avea de facut un colaj/desen care sa le ofere celorlalti o idee despre cine sunt ei. Se pot folosi simboluri, cuvinte, desene. Dupa ce colajele au fost realizate se vor solicita voluntari care vor prezenta clasei colajele, explicand de ce au ales anumite culori, imagini, simboluri etc. Se pot reliefa asemanarile/deosebirile cu alti colegi, dar si aspectele originale. Colegii sunt incurajati sa-i adreseze intrebari celui care prezinta, pentru a afla detalii suplimentare. Elevii pot fi intrebati daca a fost usor sau dificil de reallizat plansele si de ce, care au fost lucrurile comune care au aparut si daca acestea sunt comune si cu caracteristicile altor tineri. In final se poate discuta daca acest exercitiu i-a ajutat sa se cunoasca mai bine si ce anume au aflat despre propria persoana datorita acestui exercitiu.

Sugestii pentru profesori:
  • daca timpul nu permite realizarea colajelor in clasa, se poate cere elevilor sa se realizeze acasa si doar sa se faca prezentarea lor la ora de dirigentie si sa se discute pe marginea lor
  • aceasta activitate le permite elevilor sa isi explorere adevarata personalitate si apoi sa impartaseasca celorlalti ceva despre sine; de asemenea le oferea sansa de a-si explora sentimentele si perceptia interioara si sa afle ca ceilati au valori si viziuni asemanatoare.
  • este oferita posibilitatea formarii unei "echipe"
preluare din Jocul de-a viata

Variantă a acestui exercițiu:

Creați o poezie, completând versurile:
Eu sunt…
Aş vrea să ştiu…
Aud …
Văd…
Vreau…
Eu sunt…

Mă prefac …
Simt …
Ating…
Mă îngrijorează…
Plâng…
Eu sunt …

Ştiu…
Spun…
Visez…
Mă străduiesc…
Sper…
Eu sunt…

Stiati ca?

Obiective
  • creșterea stimei de sine
  • identificare punctelor tari
  • "încălzirea" atmosferei

Se citesc clasei întrebările de pe fișă sau , dacă se lucrează pe grupe se distribuie fişele fiecărui grup de elevi.






Se pornește o discuție despre ce au în comun personajele despre care se vorbește (respectiv că au avut eșecuri serioase înainte de a reuși în viață). De multe ori eșecurile inițiale pe care le avem în drumul spre ceea ce ne dorim, sunt atât de descurajante încât pe unii îi fac să renunțe. Discuția se poate orienta spre identificarea calităților pe care le-au avut aceste personaje, care le-au ajutat nu doar să depășească un eșec inițial sau descurajările celorlalți, ci chiar să reușească să facă ceva important în viață, ceva care a rămas în istorie.

Se poate solicita elevilor sa se gândească la un eșec pe care l-au avut și pe care au reușit să-l depășească. Fiecare elev va încerca să găsească acele calități personale sau alte lucruri (de exemplu ajutorul altcuiva) care l-au ajutat să depășească un moment. Câțiva voluntari vor fi rugați să prezinte situațiile lor clasei.

Dacă se lucrează pe grupe, elevii vor împărtăși colegilor de grup situațiile prin care au trecut și eventual se alege din fiecare grup un elev care dorește să prezinte clasei cum a reușit el să depășească momentul dificil.

Sugestii pentru profesor:
  • ideea pe care o propune acest exercițiu este aceea că foarte mulți oameni au eșecuri chiar serioase în viață, dar cu toate acestea, unii reușesc să "se ridice" și să-și urmeze pasiunea facând chiar performanța tocmai în domeniul în care au fost descalificați de alții. De la aceste persoane putem învăța ceva despre cum un eșec te poate ambiționa sau că, așa cum spune proverbul , "Ce nu te omoară, te face mai puternic!"
  • Nu fortați elevii să vorbească despre eșecuri dacă nu doresc să o facă; punctați "resursele" pe care s-au bazat alții în depășirea dificultăților.
preluare din Jocul de-a viața

Lista valorilor mele

Obiective
  • identificare scalei de valori personale
  • compararea cu valorile altora
  • discutarea rolului pe care il au valorile dupa care ne conducem viata

Se distribuie fisele si se cere elevilor sa ordoneze afirmatiile prezentate in functie de importanta pe care le-o acorda.

click dreapta pe imagine --> open link in new window



Dupa ce toti elevii au completat fisele se initiaza o discutie pe grupuri despre modul in care fiecare elev a ordonat afirmatiile din fisa. In cadrul fiecarui grup se compara primele cinci valori alese de elevi, putandu-se realiza un clasament al "valorilor grupului", care va fi prezentat clasei. Purtatorul de cuvant al fiecarui grup va argumenta alegerea acelor valori in detrimentul altor valori. Pornind de la valorile prezentate de fiecare subgrup se poate realiza "clasamentul valorilor clasei". Este foarte important sa se discute impactul pe care-l au valorile dupa care ne conducem asupra comportamentelor noastre si relatiilor cu ceilalti.
Pentru elevii mai mari care au deja conceptul de "valoare", exercitiul se poate desfasura si fara fisa, caz in care elevii vor lista fiecare primele cinci "lucruri" are sunt cele mai importante pentru ei in viata. Cele cinci lucruri pot sa fie obiecte, fiinte, activitati, calitati morale etc.

Sugestii pentru profesor:
  • analizati diferentele si asemanarile care apar si impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra relatiilor cu ceilalti, principiul cat si asupra modului de viata al persoanei
  • discutia se poate extinde la diferentele de perspectiva supra vietii pe care la aduce, de exemplu principiul de a te conduce dupa valoarea de "a-mi dedica timpul cresterii personale sau spirituale" comparativ cu "a trai intr-o casa cu multe facilitati" sau "a avea mult timp liber sa fac ce vreau"

preluare din Jocul de-a viata

Ce cred eu?

Obiective:
  • descrierea propriei persoane din diverse perspective
  • identificarea divergentelor de opinii parinte-copil din perspectiva copilului sau divergentele cu alte persoane
  • comunicarea de informatii despre sine

Rolul exercitiului este de a-l pune pe elev sa se priveasca pe sine din mai multe puncte de vedere (de preferinta ale unor persoane semnificative). Adesea conflictele intre adolescenti si parinti se datoreaza perspectivelor diferite si ireconciliabile asupra lucrurilor. De multe ori parintele nu isi cunoaste indeajuns copilul, nu-i stie temerile nici meritele, iar o data cu adolescenta aceasta discrepanta se accentueaza. Adolescentul nu se pune nicodata in locul parintelui, ii este greu sa comunice despre problemele care-l framanta si cauta intelegere si reconoastere in grupul de prieteni.

Profesorul distribuie fisele si solicita ca fiecare elev sa completeze afirmatiile din fisa din trei perspective:
  • cum ar raspunde el
  • cum ar raspunde mama de spre el
  • cum ar raspunde tata despre el
Se poate completa si din persectiva altei persoane (prieten, coleg de banca etc)

click dreapta pe imagine --> open link in new window


Dupa completarea fiselor de catre toti elevii se va realiza o discutie pe grupuri in care elevii vor impartasi colegilor de grup raspunsurile date. Acesta etapa se recomanda a fi urmata de sintetizarea informatiilor pe grupe si prezentarea lor clasei, respectiv o discutie cu intreaga clasa.
Ca mediator incurajati elevii sa compare perspectivele si in cazul in care apar diferente, sa discute impactul pe care il au acestea asupra relatiilor cu persoanele respective, precum si ce sugestii de remediere a efectelor negative pot gasi.

Sugestii pentru profesori:
  • dirijati discutia spre analiza diferentelor care apar intre perspective si eventualele cauze care le-au determinat
  • se poate extinde discutia la "imaginea" pe care o aratam altora (parinti, prieteni, colegi) si imaginea pe care o avem noi despre propria persoana, respectiv care sunt efectele diferentelor intre acestea.
preluare din Jocul de-a viata

Ceea ce am facut

Obiective:
  • identificarea unor situatii pozitive, de succes personal
  • comunicarea de informatii despre sine

Exercitiul de fata cere elevilor sa se gandeasca atat la "succesele mari" cat si la "micile reusite". Fiecare elev va primi fisa si va completa cele 6 casute ale acesteia:





Daca sunt elevi care nu gasesc ce sa scrie in vreo rubrica, incercatisa-i faceti sa se gandeasca de ce le e asa de greu sau de ce nu considera ca se pot si mandri de ceva sau de ce nu fac complimente altora.

Discutia poate ajunge la diferenta intre mandria realista (stima de sine) si orgoliu (in special la elevii mari), la importanta (re)cunoasterii meritelor personale si punerii in evidenta a calitatilor. Se poate realiza o discutie si pe subgrupuri in care fiecare fiecare elev din grup va prezenta colegilor ce a scris, unul dintre ei va face o sinteza a informatiilor prezentate si un purtator de cuvant (de preferat altul decat cel care a facut sinteza) va prezenta clasei discutiile din grup. Discutia finala se va face cu intreaga clasa.

Sugestii pentru profesor:

  • incurajati elevii sa vorbeasca despre succesele lor; in viata, vom fi pusi de multe ori in situatia "de a ne vinde" (atunci cand mergem la un interviu de exemplu) si de aceea e important sa ne cunoastem punctele tari si calitatile pe care ne putem baza.
  • antrenati in discutie toti elevii, fiindca in fiecare clasa exista elevi mai vorbareti, care domina discutia, dar este important sa le oferim si celor mai tacuti sansa de a vorbi.

preluare din Jocul de-a viata

Analiza mea SWOT

Obiective:
  • descrierea propriei persoane
  • cântărirea aspectelor pozitive și a celor negative
  • comunicarea de informații despre sine

Profesorul distribuie elevilor fișele, dându-le instrucțiunea de a competa individual spațiile libere.

click dreapta pe imagine --> open link in new window


Dacă elevii sunt organizați pe grupe, după ce au terminat de completat singuri fișele, fiecare elev va împărtăși celorlati colegi de grup răspunsurile sale. Se poate începe o discuție cu toată clasa despre cât le-a fost de greu/ușor să realizeze acest exercițiu și de ce este important să ne cunoaștem pe noi înșine și să putem împărtăși punctele tari/slabe celorlați.

Se înceară plasarea discuției pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puțin pozitive ale propriei persoane. De exemplu, dacă un elev a scris "Nu sunt punctual" se poate discuta alternativa "... dar pot sa devin punctual ..." accentuând ideea că multe dintre aspectele mai puțin pozitive pot fi schimbate dacă ne propunem acest lucru.

Sugestii pentru profesor:

  • discuția să fie dirijată pe valoarea asemănărilor și deosebirilor dintre oameni, precum și pe importanța autocunoașterii
  • este posibil ca anumitor elevi să le fie greu să completeze spațiile libere sau să împărtășească celorlați ceea ce au scris; nu-i fortați. Dacă se creează astfel de situații solicitați câtiva voluntari să prezinte clasei răspunsurile lor.

preluare din Jocul de-a viața

Stima mea de sine

Obiective

  • descrierea propriei persoane
  • cantarirea aspectelor pozitive si a celor negative
  • comunicarea de informatii despre sine

Fiecare elev primeste o fişa si va bifa adjectivele care-l descriu cel mai bine.

Click dreapta pe imagine --> open link in new window



Fiecare elev primeste fişa, si va bifa adjectivele care-l descriu cel mai bine. Insumarea adjectivelor va oferi o oglinda a imaginii de sine a elevilor. Este posibil ca unii elevi sa aleaga preponderent cuvinte negative, caz in care se poate solicita colegului de banca sa marcheze adjectivele care considera ca-l descriu si elevul in cauza va realiza acelasi lucru pentru acesta astfel incat elevii sa poata compara perspectiva lor asupra propriei persoane cu a altora. Li se poate cere elevilor sa-si motiveze alegerile facut. Exercitiul se poate desfasura pe grupuri de 4-6 elevi in care fiecare va completa individual fisa, dupa care ei vor povesti intre ei ce au scris. Se identifica aspectele comune si diferite ale membrilor grupului, iar un reprezentant algrupului va prezenta clasei caracteristicile grupului sau. Se poate discuta cu clasa ce se poate face pentru a remedia anumite aspecte mai putin pozitive. De exemplu daca un elev a marcat "singur" discutia poate continua pe tema "cum putem sa ne facem prieteni?"

Sugestii pentru profesori:

  • ca mediator, incercati sa accentuati calitatile elevilor, precum si importanta unei imagini de sine pozitive. Adolescentii mai degraba isi vad defectele decat partile pozitive, multi dintre ei fiind foarte complexati in ciuda atitudinii ostentative pe care o afiseaza.

preluare din Jocul de-a viata

Plicul cu fapte bune

Obiective:
  • valorizarea faptelor pro-sociale
  • cresterea stimei de sine, evidentierea calitatilor personale

Elevii sunt indemnati sa se gandeasca la un lucru bun pe care l-au facut in ultima vreme. Dupa un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rand, fapta buna. Chiar daca vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui sa prezinte doar o singura fapta, cea care i se pare lui mai importanta.

La clasele mici, dupa aceasta etapa li se poate cere elevilor sa realizeze un desen in care vor reprezenta fapta buna pe care a povestit-o. Elevii vor primi de la profesor coli A4, si vor folosi creioane colorate.

Apoi, fiecare elev va primi cate un plic in care sa isi puna desenul. Plicul e bine sa fie personalizat si va reprezenta "plicul cu fapte bune al elevului X". Elevii vor fi indemnati ca de acum inainte, pentru fiecare fapta buna sa realizeze un desen care se va pastra in plicul fiecaruia. La elevii mai mari se poate exclude desenul dar li se poate cere sa scrie o compunere cu fapta cea buna.

Elevilor li sa va spune ca trebuie sa aiba grija de plicurile lor fiindca ele sunt niste documente importante, si li se va cere ocazional sa prezinte faptele bune, sau cate fapte bune au reusit sa realizeze intr-un anumit interval de timp.

Sugestii pentru profesori:

  • indemnati fiecare copil sa scrie cate o fapta buna, chiar daca e vorba despre un lucru marunt, care pentru unii par neimportante. Accentuati ca nu trebuie sa fie lucruri/fapte deosebite - astfel ca fiecare elev sa aiba ceva de impartasit
  • anuntati elevii ca vor putea sa prezinte desenele la sfarsitul orei - vor fi mai motivati sa lucreze.
  • cereti-le ca periodic sa isi completeze plicul cu fapte bune; daca observati comportamente laudabile, sugerati dumneavoastra respectivului sa puna si aceasta fapta in plic.
  • la sfarsit de semestru cereti elevilor sa prezinte plicul. Laudati-i pe cei care au completat plicul, eventual se poate acorda si o diploma celui care a realizat cele mai multe fapte bune.

preluare din Jocul de-a viata

Oglinda

Obiective:
  • autocunoastere
  • autoobservare
  • dezvoltarea imaginii de sine

Varianta 1

Fiecare elev isi alege un personaj preferat (desene animate, film, carti etc) si va "cere" acelui personaj sa il descrie pe scurt (4-5 caracteristici, pe care sa si le poata justifica). Elevii vor fi tentati sa descrie caracteristici fizice, dar vor fi ghidati in descrierea unor trasaturi de carcater, aptitudini, calitati, comportament.

Varianta 2

Se potriveste mai bine elevilor mai mari, dar poate fi privita si ca o continuare a variantei 1. Elevul va alege o persoana reala din anturajul sau si isi va imagina cum ar fi caracterizat de aceasta.

Exemplu: Dan il alege ca Superman sa ii faca o caracterizare, apoi, in varianta 2 il va alege pe tata sa ii faca o caracterizare.

Apare o explorare a propriei persoane, o autoobservare a propriei persoane.

Sugestii pentru profesor:

  • nu judecati critic caracterizarile facute de elevi
  • cereti explicatii atunci cand credeti ca este nevoie ("De ce ar spune mama ca esti lenes?")
  • daca vreti sa evidentiati anumite aspecte puteti sugera categoria sin care sa fie aleasa persoana ("Cum te-ar descrie colegul?")

Cartea de vizita

Obiective:
  • Autocunoastere, dezvoltarea stimei de sine
  • Dezvoltarea abilitatilor de autoprezentare

Exercitiul se mai poate numi si "Anuntul personal". Elevii primesc sarcina de a realiza un anunt in care sa se descrie pe scurt, in ideea de a obtine un beneficiu. Descrierea din anunt trebuie sa scoata in evidenta calitatile si trasaturile de personalitate sau sa contina evidentierea abilitatilor si capacitatii de munca, relationarea in echipa.

Anunturile tuturor elevilor vor fi afisate pe un panou (flipchart), panoul fiind o prezentare a intregii clase.

Dupa acordarea unui timp de citire a anunturilor, elevii vor fi grupati pentru a realiza anuntul clasei, cuprinzand ceea ce li s-a parut lor mai semnificativ din anunturile afisate anterior. Apoi, clasa hotareste care e cel mai "bun" anunt, si acesta va fi afisat pe panou, langa anunturile tuturor elevilor. Se dezvolta un sentiment de unitate, de apartenenta la un colectiv.

Sugestii pentru profesori:

  • nu judecati critic anunturile personale si nu le permiteti nici celorlalti elevi sa o faca
  • veti sprecifica la inceputul orei ca nu obligati pe toti elevii sa-si prezinte anuntul in fata clasei deoarece pentru unii autodezvaluirea e mai dificila.
  • asigurati-va ca toti elevii participa serios la exercitiu

(preluare din Jocul de-a viata)



Carti utile in pregatirea orelor de dirigentie

Va puteti face o idee despre astfel de carti aici .

O culegere interesanta si aici .

Eu va recomand:

  • Gabriela Lemeni, Mircea Miclea - Consiliere si orientare. Ghid de educatie pentru cariera, Editura Cognitrom
  • Gabriela Lemeni, Loredana Mihalca, Codruta Mih - Consiliere si orientare. Activitati pentru clasele I-IV, Editura Cognitrom.
  • Gabriela Lemeni, Mihaela Porumb - Consiliere si orientare. Activitati pentru clasele V-VIII, Editura Cognitrom
  • Gabriela Lemeni, Anca Tarau - Consiliere si orientare. Activitati pentru clasele IX-XII, Editura Cognitrom
  • Veronica Bogorin, Ruxandra Tudose - Jocul de-a viata - Editura Eikon

Caietul dirigintelui

Pe piata exista mai multe modele de "Caiet al dirigintelui" (pot fi comandate si de pe Internet)

1. Traian Cosma - Caietul dirigintelui, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2005

2. Adriana Rotaru,Elena Vais - Caietul Dirigintelui pentru gimnaziu, Editura Arves, 2007

3. Daniela Salagean, Dorin Pintilie, Mariana Pintilie - Managementul activitatilor educative - ghidul si caietul profesorului diriginte, Editura Eurodidact, Cluj Napoca

Si pe site-ul didactic.ro exista modele de caiet al dirigintelui, se pot descarca de aici , aici sau de aici.

Programa ariei curriculare Consiliere si orientare

Se poate descarca de aici